Dezbaterea pe tema jocurilor de noroc la Pașcani continuă în online cu patimă, iar la Primăria Pașcani doar de fațadă. Din două motive spun asta: noua dezbatere este anunțată pentru vineri, 3 aprilie, de la ora 10:00, atunci când lumea este la muncă, iar primarul a declarat deja că știe opinia pășcănenilor care „urlă” pe internet, dar că o ignoră!
Scopul dezbaterii de vineri e doar acela de a îndeplini o etapă legală, pentru ca proiectul său prin care permite funcționarea sălilor de jocuri în Pașcani, într-o zonă delimitată, să stea în fața unor contestații, dacă va fi aprobat de consilierii locali.
De altfel, primarul Marius Pintilie are un discurs prin care-și justifică decizia de menținere a sălilor de jocuri la Pașcani plin de clișee nefactuale.
Pintilie spune că vrea să protejeze locurile de muncă din „industria” jocurilor de noroc. Afirmația este una de tip slogan! Scopul ei este să prindă la public: „Uite, mă, că luptă pentru locurile de muncă”. În realitate, dacă proiectul său de hotărâre va fi validat, cei mai mulți dintre angajați vor fi concediați. Asta deoarece sălile de jocuri de noroc care au mai multe locații deschise în oraș vor putea deschide cel mult o sală în zona delimitată de primar.
În primul rând, din rațiuni economice, nu poți avea ca firmă două săli de jocuri de noroc în aceeași zonă care se întinde pe maximum un kilometru. În al doilea rând, chiar regulamentul primarului spune că nu se pot acorda licențe de funcționare dacă se consideră că sunt prea multe săli în zonă.
Prin urmare, vor fi cel mai probabil maximum 4 săli de jocuri de noroc în acea zonă, din cele care funcționează acum la Pașcani, iar cele ce se închid vor disponibiliza personalul.
În al treilea rând, tot în regulament, programul de funcționare e doar de la 08:00 la 23:00. Efect: tura de noapte, schimbul 3, va dispărea. Deci, din nou disponibilizări.
Prin urmare, afirmația primarului că militează pentru păstrarea locurilor de muncă din „industria” jocurilor de noroc este falsă, iar primarul, un bun afacerist, o știe!
Primarul Pintilie mai spune, preluând argumentele patronilor de „păcănele”, că dacă se închid jocurile de noroc fizice, fenomenul nu ar mai fi controlat, ar migra în online, acolo unde nu se plătesc taxe și poate juca oricine.
Această afirmație este atât de falsă, încât primarul Pintilie ar trebui să se rușineze de ea. În primul rând, activitatea jocurilor de noroc din online este foarte bine reglementată de statul român. Un operator online trebuie să plătească sume fixe și variabile pentru a avea dreptul de a funcționa:
- Taxa anuală de licență: Aproximativ 300.000 EUR/an (pentru cazinou online sau pariuri la distanță).
- Taxa de autorizare (variabilă): Aceasta este cea mai mare „factură”. Se calculează ca procent din GGR (Gross Gaming Revenue = total mize încasate minus total premii plătite). Recent, această taxă a fost majorată la 27% din GGR, dar nu mai puțin de un prag minim (de regulă 400.000 EUR/an).
- Contribuția la combaterea dependenței: Fiecare operator licențiat este obligat să plătească o taxă anuală destinată programelor de combatere a dependenței de jocuri de noroc. Pentru cazinou și pariuri online, taxa este de 500.000 EUR/an. Companiile mai plătesc și cota standard de 16% pe profitul net.
În al doilea rând, în mediul online nu se pot spăla bani negri, pentru că toți banii trec din contul jucătorului în cel al cazinoului, chiar sub ochii ANAF. În mediul fizic, dacă ai o afacere în prostituție sau droguri și ai niște săli de jocuri, e afacerea ideală de a spăla banii din infracțiuni. Pui mai mulți oameni să joace banii tăi negri, iar tu, prin sala de jocuri, îi albești plătind taxele la stat. Vezi serialul Ozark!
În al treilea rând, pentru a juca în online trebuie să ai cont bancar și card bancar. Iar ca să pui bani în bancă, trebuie să ai venituri, pentru că altfel ANAF te întreabă de unde ai avut atât de mulți bani să joci.
Un alt argument fals este faptul că viciul nu va dispărea dacă sălile de jocuri vor dispărea din Municipiul Pașcani și că jucătorii se vor muta în online, iar primăria nu va câștiga nimic din asta, pentru că va pierde taxele de autorizare pentru sălile de jocuri.
În literatura de specialitate, atunci când se vorbește de adicții, principala metodă pentru lupta împotriva adicției este scoaterea pacientului din mediul nociv. Ceea ce poate nu știe primarul Pintilie e că jucătorii de jocuri de noroc își încep adicția la jocuri fizice, pe care le asociază cu un mod plăcut de a socializa și de a avea o apartenență la un grup. Plăcerea de a juca singur acasă, pe un telefon, fără gașcă, este aproape inexistentă. De asta, în reclamele la jocurile de noroc vezi tot timpul găști de tineri puși pe voie bună și niciodată un jucător singur care butonează telefonul.
Primarul greșește foarte mult când spune că jocurile de noroc sunt o industrie. Niciodată nu m-am gândit la un patron de jocuri de noroc ca la un industriaș! Atunci cum să-i mai numim pe cei care conduc fabricile din Pașcani?!!
Industrie: Ramură a producției materiale și a economiei naționale, în cadrul căreia au loc, pe scară largă, activitățile de exploatare a bunurilor naturale și de transformare a acestora, precum și a altora, în mijloace de producție și în bunuri de consum.
- 1.1. Industrie extractivă = ramură a industriei care are drept scop extragerea din pământ a materiilor utile omului (cărbuni, petrol etc.), fără a le prelucra.
- 1.2. Industrie grea = industrie care are drept obiect producerea mijloacelor de producție, semifabricate, mașini, unelte etc.
- 1.3. Industrie ușoară = industrie care are drept obiect producerea bunurilor de larg consum.
- 1.4. Industrie casnică = activitatea de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producătorului, în cadrul unor procese de muncă simple și cu mijloace neevoluate.
Ca o concluzie, indiferent dacă tu crezi că vocea celor mulți susține o cauză proastă, atunci când ești alesul acelor oameni trebuie să decizi cum vor ei. Altfel, când te culci, te vei gândi că poate și alegerea ta a fost o prostie din partea celor mulți!