NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Ziua Crucii, post aspru şi rugăciune. Tradiții şi obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci

Înălțarea Sfintei Cruci,  sau Ziua Crucii, este singura sărbătoare cu post aspru şi rugăciune și, în fiecare an este pe data de 14 septembrie.

 

Spre deosebire de alte sărbători creștine, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

  

Înălțarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii, marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Această sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota. Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu el. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. Când Macarie a aşezat lânga ea Sfânta Cruce, se spune că tânăra a înviat.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce. În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci în fiecare an, la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Tradiții şi obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Înălțarea Sfintei Cruci, sau Ziua Crucii, se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot de Înălțarea Sfintei Crucii, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Pelerinaj la crucile de la Dervent

An de an, la 14 septembrie, de Înălțarea Sfintei Crucii sau Ziua Crucii, mii de pelerini își îndreaptă pașii către tărâmul Dobrogei, la Mânăstirea Dervent, din județul Constanța. Este Ziua Hramului sfântului lăcaș, praznicul împărătesc dedicat Înălțării Sfintei Cruci. Acum se evocă două evenimente importante din istoria lemnului Sfintei Cruci, unul legat de aflarea lemnului, în secolul al IV-lea, de către Sfânta Împărăteasă Elena, mama lui Constantin cel Mare.

Al doilea eveniment memorabil ține de simbolul victoriei creștinismului împotriva păgânismului. Tot pe 14 septembrie, dar în 630, Patriarhul Zaharia al Ierusalimului a înălțat din Crucea. La Mânăstirea Dervent, credincioșii pot simți binecuvântarea Crucilor prin alinarea suferințelor, mângâierea Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului și puterea Izvorului Tămăduirii.

Sursa: 7est.ro

Advertisements

Related posts

Copiii din Pașcani sunt invitați la Casa de Cultură unde au ocazia să învețe cum să dea viață unei păpuși

Oana Cordoneanu

Eminescu celebrat prin muzică și un recital de poezie la Casa de Cultură din Pașcani

Redacția

Înălţarea Domnului sau Ispasul – tradiții și obiceiuri. Anul acesta, prăznuirea se face în aceeași zi cu Sfinții Constantin și Elena

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site