Politica fiscal-bugetară din anul 2017 a făcut obiectul unei minuţioase analize realizată de Consiliul fiscal (CF), reflectată într-un raport publicat recent de acesta.
Constituind o autoritate total independentă, alcătuită din profesionişti inbatabili ai domeniului financiar, atunci când se trag semnale de alarmă asupra anumitor riscuri relative la sustenabilitatea finanţelor publice, lucrurile trebuie necondiţionat luate în serios. În caz contrar, se riscă semnificativ atingerea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi prin Strategia fiscal-bugetară şi prin bugetul anual. Dar şi ivirea unor asperităţi în relaţia cu CE, izvorâte din tratatele europene la care statul nostru este parte.
Raportul amintit, între altele, susţine că felul în care a fost elaborat bugetul pe anul curent (de către Guvern) constituie o ”o abatere deliberată şi de amploare de la toate regulile fiscale instituite atât de legislaţia naţională, cât şi de tratatele europene semnate de România, consfinţind un derapaj de proporţii şi în lărgire de la exigenţele braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere” (http://www.consiliulfiscal.ro/ra_2017_romana.pdf). Apoi, Executivul, prin anticiparea/admiterea unui deficit structural în creştere cu 0,4% din PIB, raportat la 2017 (cf. Program de Convergenţă 2018-2021), neglijează făţiş faptul că ţara noastră este supusă ”procedurii de deviaţie excesivă de la OTM (obiectiv bugetar pe termen mediu – n.ns.) declanşată în luna iunie 2017, care recomanda pentru anul 2018 o ajustare structurală de cel puţin 0,8 pp din PIB”.
Articol integral pe www.ziaruldeiasi.ro