Un tânăr din Pașcani, condamnat pentru trafic de droguri de mare risc și dat în urmărire generală, a fost depistat de polițiști în Amsterdam-Olanda.
Rareș Popoaia în vârstă de 27 de ani se sustrăgea executării pedepsei de 4 ani închisoare.
Acesta, împreună cu Vasile Virgil Dan, 29 de ani, zis Pâine Caldă, (5 ani de închsioare de executat) se sustrag executării pedepsei, dată de Tribunalul Iași.
În luna martie 2007, pășcănenii, împreună cu Cezar Cărălău de 31 de ani din Iași, care a primit 6 ani de închisoare, au fost reținuți de polițiștii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate Iași, pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, după ce au fost supravegheați timp de trei luni. Conform oamenilor legii, primeau prin colete din Spania și Olanda pastile Ecstasy pe care le vindeau în cluburile din Iași.
Pastilele Ecstasy, peste 200 de bucăți, erau într-o pungă, sub o piatră lânga calea ferată între cartierele Frumoasa și Nicolina II, iar la domiciliul unuia dintre ei au mai fost descoperite alte 120 de pastile, cât și bani. Doi din cei trei tineri, Vasile Virgil Dan și Constantin Cezar Cărălău, nu s-au împotrivit reținerii, și au recunoscut că banii găsiți asupra lor provin din comercializarea drogurilor.
Rareș Popoaia a fost depistat în urma schimbului de informaţii dintre poliţiştii Biroului Urmăriri Iaşi şi Biroul Sirene. Tânărul a fost depus în Penitenciarul Rahova.
Vasile Virgil Dan se sustrage și el executării pedepsei de 5 ani și este dat în urmărire generală pentru trafic de doguri de mare risc. În anul 2013 acesta a reclamat statul român la CEDO, însă acțiunea lui a fost respinsă.
În plângerea depusă de tânărul din Pașcani, el a menționat că, pe data de 6 martie 2007, un procuror a autorizat trei agenți sub acoperire să cumpere droguri de risc. După câteva zile, unul dintre agenți a achiziționat stupefiante de la reclamant. Conform acestuia, pe 25 martie 2007, un alt agent sub acoperire l-a sunat pe reclamant de mai multe ori, pentru a cumpăra și el droguri. Cei doi s-au pus de acord să se întâlnească pentru a efectua tranzacția.
În timpul întâlnirii, reclamantul l-a condus pe agent în fața unui supermarket și, după ce a primit suma convenită, a părăsit acel loc. O a treia persoană l-a însoțit pe agent până în fața unui imobil, unde a primit drogurile. Polițiștii au intervenit, interpelând-o pe cea de-a treia persoană. La scurt timp a fost reținut și reclamantul, acesta fiind și arestat preventiv. El a contestat decizia de prelungire a arestării preventive, dar, de fiecare dată, instanțele au respins cererile sale ca fiind nefondate. Pe 4 mai 2007, tânărul a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri. Înainte de pronunțare, avocatul lui Virgil Vasile a cerut ca unul dintre agenții sub acoperire să fie audiat, dar prezența acestuia nu a putut fi asigurată decât o singură dată, când apărătorul nu a putut fi prezent la instanță. Astfel, pe 25 septembrie 2008, procurorii au precizat că, din motive obiective, agentul nu poate apărea în instanță.
Pe 23 aprilie 2009, Tribunalul Iași a rămas în pronunțare și a dispus o amânare de două săptămâni, pentru ca apărarea să depună la dosar concluzii scrise. Pe data de 8 mai 2009, instanța l-a condamnat pe tânărul pășcănean la cinci ani de detenție. Curtea de Apel Iași a menținut sentința pe 6 mai 2010. Tânărul a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a reclamat refuzul nejustificat al instanțelor de a-l audia pe unul dintre agenți a cărui mărturie a contat enorm în acordarea sentinței.
Reclamantul a opinat că, de fapt, audierea era necesară, deoarece acel bărbat ar fi provocat întregul dosar. Conform pășcăneanului, agentul în cauză l-ar fi sunat de mai multe ori și l-ar fi determinat să-i vândă droguri, provocând astfel producerea infracțiunii. Pe data de 30 noiembrie 2010, ÎCCJ a respins recursul ca nefondat, considerând că infracțiunea a fost probată. În ceea ce privește audierea agentului respectiv, ÎCCJ a constatat că instanțele inferioare au depus toate diligențele în acest sens și că omul legii nu l-ar fi provocat pe pășcănean.Luând în calcul toate informațiile, magistrații europeni au considerat că drepturile lui Virgil Vasile nu au fost încălcate, astfel că au respins acțiunea acestuia.
Citește și: {loadposition articlescategoryload}