Are peste 51.000 de locuitori şi populaţia sa creşte de la o zi la alta. Este mai mare decât Paşcaniul. Locuitorii nu pot fi găsiţi la adresele declarate pentru că sunt plecaţi la muncă în statele Uniunii Europene. Doar alocaţiile şi ajutoarele sociale ajung în conturi .
Din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, şi până în 2015, în judeţul Iaşi a apărut un oraş fantomă. În acest oraş locuiesc peste 51.000 de cetăţeni, toţi din Republica Moldova. Culmea, locuitorii oraşului figurează în statisticile româneşti, dar nu există în fizic, fiind plecaţi la muncă în Italia, Germania, Franţa sau Anglia.
Oraşul ar fi al doilea ca mărime, după Iaşi. Comparativ, populaţia ar fi aproape cât cea a municipiului Paşcani şi Hârlău la un loc. Paşcaniul avea la începutul anului 43.000 de locuitori, iar Hârlăul, 12.000. Cu alte cuvinte, moldovenii de peste Prut se mută artificial în România pentru a intra pe uşa din dos în Uniunea Europeană.
În câţiva ani, zeci de mii de moldoveni şi-au procurat cărţi de identitate româneşti pentru a munci în ţările vestice. În virtutea frăţiei de neam, cei de peste Prut s-au “mutat” în satele din judeţul Iaşi, devenind automat cetăţeni ai Uniunii Europene cu drepturi depline pe piaţa muncii. Moldovenii obţin mai întîi cetăţenia română, apoi pleacă în ţările vestice, pentru a munci. În urma lor vin amenzile, care nu are cine să le achite. În afară de faptul că numărul populaţiei creşte artificial, moldovenii beneficiază şi de ajutoare sociale, cum ar fi alocaţia pentru copii. Banii intră direct în conturile acestora, chiar dacă sunt în străinătate.
O întreagă “populaţie” a trecut Prutul şi s-a mutat în satele din Iaşi, de lângă graniţă. În judeţul Iaşi, Ministerul de Interne spune că la data de 27 octombrie locuiau fix 51.391 cetăţeni născuţi în Republica Moldova. Arătăm cu exactitate şi data deoarece, în fiecare zi, numărul creşte. Ca şi cel al cărţilor de identitate şi permiselor eliberate pe numele lor. Dacă este să ne luăm după statisticile MAI, “la data de 23 octombrie, în evidenţa activă din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor figurau 51.391 de persoane născute în Republica Moldova, cu domiciliul pe raza judeţului Iaşi”, au precizat în scris reprezentanţii Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) Bucureşti. Cifra reprezintă 5,7% din totalul populaţiei judeţului Iaşi. “La 1 ianuarie 2015, populaţia judeţului Iaşi a fost de 907.979 locuitori”, au precizat reprezentanţii Institutului Judeţean de Statistică Iaşi. Concret, dacă este să vorbim în cifre,
1,5% din populaţia Republicii Moldova s-a mutat în judeţul Iaşi în perioada 2007 – 2015. Aşadar, în decurs de numai câţiva ani, numărul statistic al cetăţenilor judeţului Iaşi a crescut cu câteva zeci de mii. Chiar dacă, în documentele administrative ale primăriilor din Iaşi, basarabenii apar în registrele de rol, propriu-zis, aceştia nu locuiesc pe teritoriul nostru, şi cel mai probabil nu o vor face niciodată. Basarabenii au profitat de politicile româneşti, şi-au procurat a doua cetăţenie şi au plecat în străinătate. Cu acte româneşti, aceştia pot sta nestingheriţi în UE, fără viză.
Cele mai “căutate” comune
În continuarea statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, “stranierii” din Republica Moldova au ales câteva comune din Iaşi, pe care “le-a populat” intens pentru a face rost de cartea de identitate atât de necesară pentru a munci în Occident.
Potrivit oficialilor ministerului, primele zece comune din judeţul Iaşi în privinţa numărului de cetăţeni moldoveni este condus de departe, de Grajduri şi Moşna.“Primele zece comune, după numărul de persoane născute în Republica Moldova sunt Grajduri, Moşna, Mironeasa, Comarna, Răducăneni, Costuleni, Rediu, Popeşti, Miroslava şi Scânteia”, au enumerat reprezentanţii DEPABD.
Între aceste comune, o situaţie hilară se înregistrează la Moşna. În scriptele Primăriei comunei Moşna figurează în prezent un număr de 8.635 de persoane, iar numărul creşte în fiecare săptămână. Numai că, în realitate, în comună trăiesc în fizic nici măcar 2.000 de locuitori. Restul cetăţenilor, de 6.600, sunt cetăţeni basarabeni, cu dublă cetăţenie: locuiesc efectiv în Republica Moldova, au al doilea domiciliu în Moşna, dar stau în permanenţă în Italia, Spania, Anglia sau Germania.“Niciunul nu stă în Moşna. Îi vedeam la un moment dat când veneau să ridice adeverinţa de rol de la Primărie, dar au găsit o portiţă să ocoloeasă şi acest lucru. La alegeri, potrivit legislaţiei, am înfiinţat mai multe secţii de votare, chiar dacă nu vin să voteze. Teoretic, fiind majoritari, pot stabili chiar şi primarul comunei, pe unul dintre ei”, a râs Georgel Popa primarul comunei.
Practic, mai toţi locuitorii din comună au câteva persoane luate în spaţiu, chiar dacă nu le văd decât o dată în viaţă. Lista cu locuitorii din comună care au mai mult de zece persoane luate în spaţiu este ţinută la secret de cei din conducerea comunei. Mai ales că şi unii funcţionari din primărie au făcut ceva bănuţi din această “activitate”.“Nu vă pot spune care sunt locuitorii care se ocupă numai cu aşa ceva. Nu ar fi frumos din partea mea. Mergeţi prin comună şi întrebaţi”, a ridicat din umeri primarul.
Reporterii “Ziarului de Iaşi” au întrebat mai mulţi locuitori din comună cât costă să ia în spaţiu un cetăţean din Republica Moldova. Preţul se “învârte” în jurul cifrei de 50 de euro. “Eu am o soră care are luaţi în spaţiu mai mulţi moldoveni. Soţul ei lucrează la primărie. Toţi din comună se bagă la aşa ceva”, a spus Aneta, care a precizat că lucrează la şcoală.
articolul integral pe www.ziaruldeiasi.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}