România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă. Dar explicația reală nu are legătură cu „lenea”, „incapacitatea” sau cu mitul că românii „nu se pricep”.
Este, mai degrabă, o radiografie: AI-ul nu prinde rădăcini într-o economie slab digitalizată, cu firme mici, joburi de rutină și competențe digitale fragile.
În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit instrumente de AI generativă. Media Uniunii Europene este de 32,7%. România este, așadar, nu doar sub medie, ci aproape la jumătate față de medie.
În 2025, 63,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani din UE generativă au utilizat instrumente de inteligență artificială (IA), scrie Eurostat, biroul de Statistică al UE. Această pondere este aproape de două ori mai mare decât ponderea persoanelor din populația generală care au utilizat aceste instrumente (32,7% dintre cei cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani).
Tinerii introduc utilizarea IA generativă în diferite domenii ale vieții. Utilizarea IA în scopuri private a fost mai frecventă în rândul tinerilor (44,2%) decât în rândul populației generale (25,1%).
» Citește continuarea pe pagina autorului