Cele patru staţii de tratare a deşeurilor din judeţ în cadrul proiectului sunt unice în sud-estul Europei, spun oficialii Consiliului Judeţean. Întregul proiect a costat aproape 70 milioane de euro, dintre care 40 de la Uniunea Europeană.
Consiliul Judeţean a închis un proiect la care încă se lucrează. Reprezentanţii CJ au bifat ieri conferinţa de finalizare a proiectului Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, deşi în cadrul acestuia mai sunt încă lucrări de executat. Cel mai devreme, sistemul ar putea deveni funcţional la începutul anului viitor, cu 12 luni întârziere faţă de data programată iniţial. „Asistăm azi la prima fază, finalizarea lucrărilor de la Tomeşti-Ţuţora, urmând ca celelalte lucrări să fie încheiate până în octombrie. Staţiile construite în cadrul proiectului sunt unice în sud-estul Europei, din punctul de vedere al capacităţii de procesare a gunoiului menajer, al capacităţii de transformare a acestuia în materii prime şi biodegradabile. Este o etapă în evoluţia verde a judeţului, evoluţie pe care ne-o dorim cu toţii, printr-un proiect de o anvergură deosebită“, a declarat Alin Aivănoaei, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate.
Proiectul SMID a fost iniţiat în 2008, pe când preşedinte al CJ era Lucian Flaişer, contractul de finanţare fiind semnat în 2013, în timpul mandatului lui Cristian Adomniţei. Proiectul presupune colectarea separată a deşeurilor din întreg judeţul, reciclarea sau compostarea acestora, precum şi închiderea gropilor de gunoi de la Tomeşti, Târgu Frumos – Adâncata, Paşcani – Valea Seacă şi Hârlău. Gunoaiele urmează să fie colectate de la populaţie separat, pe patru fracţii, respectiv deşeuri reziduale, hârtie şi carton, metal şi plastic, sticlă, în containere de culori şi capacităţi diferite în funcţie de tipul deşeului. Sistemul cuprinde trei staţii de transfer, la Ruginoasa, Bălţaţi şi Hârlău, primele două fiind noi.
La acestea se adaugă trei staţii de sortare deja existente, la Hârlău, Şipote şi Răducăneni şi două staţii de sortare noi, la Ruginoasa şi Ţuţora. În aceste staţii, deşeurile sunt sortate, refuzul staţiilor de sortare şi gunoaiele compactate în staţiile de transfer fiind transportat la Ţuţora.
Staţia de la Ţuţora este cea mai complexă componentă a proiectului. În cadrul acesteia, deşeurile sunt transportate pe o bandă de pe care se face sortarea materialelor reciclabile. Staţia are capacitatea de a prelucra 22.000 tone de deşeuri reciclabile şi 140.000 tone de deşeuri menajere anual. „Tehnologia existentă este de ultimă oră. Pentru partea de tratare biologică, este cea mai avansată, 100% automatizată. În viitor, la echipamentele existente se mai pot adăuga şi altele, pentru sortarea optică, după ce se va şti compoziţia exactă a gunoiului din Iaşi. În general, în România, două treimi din gunoaie sunt de provenienţă organică“, a precizat Alberto Carrera, directorul operaţional al Sorain Cecchini Tecno, firma care a furnizat utilajele de la Ţuţora.
După extragerea din masa de deşeuri a celor reciclabile, deşeurile de natură organică sunt introduse într-o zonă de tratare biologică, prin biofiltre reprezentate de un strat de bucăţi din lemn însămânţate cu bacterii, o treime din cantitatea totală de deşeuri evaporându-se în timpul procesului. Rezultatul este un compost inert, care poate fi utilizat ca pământ de flori sau material de umplutură.
Materia organică uscată, compactată sub formă de brichete, poate fi utilizată drept combustibil, cu o putere calorifică mai înaltă decât a huilei. „În principiu, se poate ajunge la zero deşeuri depozitate în groapă. Părerea mea este însă că până acolo mai avem mult. Trebuie să terminăm calea de acces la Ruginoasa şi racordul electric de la Bălţaţi. Pe urmă, trebuie găsite firmele care să preia în concesiune serviciile de colectare şi transport a gunoaielor, pe zone şi firma care să opereze staţia de la Ţuţora. Dacă lucrurile încep să meargă la începutul anului viitor, va fi bine“, a spus vicepreşedintele ales al CJ, Victor Chirilă. Valoarea totală a proiectului se ridică la 69,35 milioane de euro, din care 42,2 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
Citește și: {loadpostion articlescategoryload}