Președintele Klaus Iohannis pare să fi rămas fără susţinere în cursa pentru ocuparea funcţiei de secretar general al Alianţei Nord Atlantice, după ce Ungaria și Slovacia și-au anunțat sprijinul pentru Mark Rutte. Analiștii politici Cristian Pîrvulescu, Radu Delicote și Radu Magdin au explicat pentru „Adevărul” dacă a fost bună sau nu această candidatură pentru România și care ar putea fi dimensiunea acestui „eșec” pentru șeful statului.
Analiștii au vorbit despre posibilul „eșec” al lui Klaus Iohannis în cursa NATO FOTO presidency.ro
Președintele Klaus Iohannis anunța pe 12 martie că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice. Anunțul președintelui a venit chiar în ziua în care se împlineau 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei, principalul argument al președintelui fiind necesitatea unui reprezentant al țărilor din Est.
În momentul în care Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO, între care cei mai importanţi membri occidentali – SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania -, îşi anunţaseră sprijinul pentru premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte.
Iar de atunci reușise să obțină sprijinul Ungariei, iar țări precum Bulgaria, Slovacia și se credea că și Turcia nu păreau au fi de acord cu olandezul Rutte în fruntea NATO.
» Citește continuarea pe pagina autorului