Pe data de 9 martie, românii se bucură de o sărbătoare mare şi anume Şfinţii 40 de Mucenici. Mulţi din nou aşteaptă această frumoasă zi pentru a savura clasicele reţete de mucenici cu zeamă sau cei moldoveneşti. Cu toate acestea, este bine să ştim că există o mulţime de tradiţii şi superstiţii legate de Sfinţii 40 de Mucenici.
Tradiţia spuncă că mucenicii sunt de fapt cei care au pătimit în localitatea Sevastia din Armenia, în vremea domniei împăratului Liciniu (307-323), la porunca guvernatorului Agricola. Cei 40 de mucenici erau soldaţi care au mărturisit că sunt creştini şi din acest motiv au refuzat să jertfească idolilor. Pentru faptul că şi-au mărturisit credinţa în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuşi la multe chinuri. Mai mult, aceştia au fost scufundaţi într-o apă aproape îngheţată de lângă cetate, potrivit crestinortodox.ro.
În ziua de 9 martie, tradiţia spune că gospodinele trebuie să pregătească mucenici. Există două reţete celebre de mucenici, şi anume cei fierţi în apă care se pregătesc cu nucă, scorţişoară şi coajă de lămâie. Cea de-a doua reţetă este cea a mucenicilor moldoveneşti care se fac din aluat în forma cifre opt, care se coc la cuptor.
Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.
De Sfinţii 40 de Mucenici se spune că poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, deoarece în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.
În preajma acestei sărbători, în mediul rural se pregăteşte pământul pentru noul an agricol şi a uneltelor necesare. De asemenea, pe data de 9 martie se încheie „Zilele Babelor” și începe săptămâna moșilor.
Sărbătoarea Măcinicilor sau Mucenicilor începe de fapt cu o zi înainte, pe 8 martie cu Focurile de Măcinici, şi se încheie pe data de 11 martie, cu Beţia rituală.
O altă tradiție populară care se respectă în anumite zone ala țării este cea a aprinderii focurilor rituale în dimineața zilei de 9 martie. Acest obicei simbolizează „incinerarea” spiritului iernii și renașterea spiritului verii. Acest moment este marcat totodată și de echinocțiul de primăvară pe stil vechi.
În Banat, copiii scormoneau şi băteau cu „botele” (beţele) în foc, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor de animale şi păsări. Focurile de Macinci erau considerate purificatoare, întrucât curăţau spaţiul de forţele malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a anului nou.
Se mai spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor. În ziua de 9 martie s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia și Moșilor. Tradiția spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.
articolul integral pe www.iasitvlife.ro