RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Social

Fascinanta poveste a ceangailor din Mircesti

Parasim drumul european aproape de judetul Neamt, dar ramanem totusi in judetul Iasi. Intram pe un drum comunal asfaltat si apoi, pe o ulita pietruita din comuna Mircesti. Oprim si intram intr-o casa de oameni gospodari.

“Oletik nazan hazamlal”, ne spune gazda care zambeste, deoarece si-a dat seama ca nu am inteles nimic din ceea ce ne-a spus. “Am spus bine ati venit in casa mea. Acesta este graiul pe care l-am invatat de la parintii si bunicii nostri si ei, la randul lor, de la parintii lor si tot asa”, a adaugat Emerik Gherca, primul iesean care ne-a introdus in tainica lume a ceangailor.

In satul Iugani, din comuna Mircesti, incepe periplul nostru motivat de dorinta de a da la o parte catusi de putin din valul de mister care s-a asternut asupra originilor populatiei de catolici asezati de cateva secole pe malurile Siretului si ale Moldovei. Istoricii si cercetatorii le-au spus ceangai, dar lor nu le place sa fie numiti asa. La recensamant, s-au declarat toti romani. Transcrierea cuvintelor rostite in dialect de mosul Emerik si de ceilalti ceangai cu care am stat de vorba este aproximativa si nici nu garantam ca este corecta. De altfel, nici macar cercetatorii nu au putut stabili exact ce limba vorbesc ceangaii de pe Valea Siretului si asta ne scuza putin. Vorbesc o limba numai de ei stiuta, iar istoricii care au avut curiozitatea sa o studieze au putut constata ca este un grai amestecat din cuvinte unguresti, secuiesti, romanesti si nemtesti. Nu stiu sa scrie ceea ce vorbesc. Ceangaii au propriul dialect si asta adanceste si mai mult misterul pe care istoria l-a tesut in jurul lor. Insa te intelegi cu ei perfect si in limba romana. “Nu vorbim chiar ungureste. Am fost in Ungaria si nu prea m-am inteles cu ei. Isi cam dadeau seama ce voiam sa spunem, dar nu puteam vorbi cu ei cum trebuie. Imi amintesc ca am intrat intr-un magazin in Ungaria si aveau niste goldane. Am vorbit in graiul nostru: «O litilo silveo» si au inteles ca vreau goldane. Avem in graiul nostru cuvinte unguresti, deoarece strabunii nostri au venit din Ardeal”, a povestit batranul Emerik.

  

Ceangaii de pe Valea Siretului

Cu toate acestea, s-ar parea ca acest cuvant, “ceangau”, este de origine maghiara: csangani = a se corci sau csangó beszéd = vorbire corcita. Cel mai asiduu cercetator al acestei populatii, care traieste printre romani, in comunele de pe vaile raurilor Siret si Moldova, Butea, Rachiteni, Mircesti, Halaucesti si Sabaoani, este tot un iesean, Dumitru Martinas. Istoricul s-a nascut in comuna Butea si a recunoscut ca este la origine ceangau. Potrivit acestuia, romanii de pe malul Siretului sunt catolici si vorbesc propriul grai, deoarece au migrat in Transilvania in timpul invaziilor barbare si au revenit dupa circa 200 de ani. “Entudo magyorol no mono beselni, erteni modon”, adica “Eu stiu sa vorbesc in graiul nostru, dar nu prea bine”. “Daca ar vorbi cineva cu mine, as intelege. Am auzit si eu de la strabunii mei ca ne tragem din Ardeal. Mie acum imi spune Besleaga, dar pe tata il chema Farcas, un nume unguresc. Si-a schimbat numele pentru ca a fost infiat”, a spus Ion Besleaga (Farcas) din Iugani.

In toata comunitatea de catolici din Iugani este cunoscuta legenda migratiei in Transilvania si a revenirii pe plaiurile natale dupa aproape 200 de ani. “Pe la 1.600, cand in Moldova au navalit turcii si tatarii, stramosii nostri au migrat in Harghita, intr-o localitate numita Haremsek, care inseamna «Trei scaune». Dupa aceea, pe la 1.750 s-au intors inapoi pe malurile Siretului. Acolo au devenit catolici, iar graiul lor a imprumutat cuvinte maghiare si secuiesti. Eu sunt urmasul celor care au venit din Ardeal. In Sabaoani veti gasi mai multi care vorbesc in dialect”, a spus Petre Antalut, tot din Iugani.

“Nu vorbim ungureste”

Ascultam sfatul iuganilor si mergem circa un kilometru pana intram in Sabaoani. Din punct de vedere administrativ, suntem deja in judetul Neamt. Gasim aici un ghid foarte amabil, Alexandru Susan. “Despre ceangai? Ceangau inseamna si roman fara tara si ungur fara tara. Se spune ca stramosii nostri vorbeau ungureste, dar cine stie? Acum noi avem graiul nostru. Ne intelegem intre noi. Romanii nu inteleg ce vorbim noi. O sa mergem la varul meu acasa sa auziti cum vorbim”, ne-a spus domnul Susan.

Am ajuns la casa varului sau si rudele s-au salutat in graiul specific. Ghidul nostru i-a spus varului sau, Iosif Tamasanu, ce dorim si dupa aceea cei doi au inceput sa vorbeasca intre ei in graiul numai de ei stiut. Vorbesc foarte repede si de aceea am reusit sa transcriem doar cateva propozitii. I-am rugat sa ne scrie pe agenda ce au vorbit, dar au spus ca nu pot. “Nam todo gulio masim mogyoro”, adica noi nu vorbim ungureste, vorbim un dialect. Daca merg in Ungaria, inteleg ce se vorbeste cat sa nu fiu pacalit. Se spune despre noi ca am fost fugariti de prin Ardeal. Noi nu credem ca suntem unguri la origine. Suntem romani ardeleni fugariti de acolo si ne-am asezat aici pe vaile Siretului si ale Moldovei. Noi stim ca ceangau inseamna om fara patrie, dar nu acceptam acest termen. Este folosit mai ales de cei care vor sa-si bata joc. Cand se supara cineva pe noi, ne numeste ceangai”, a spus Iosif Tamasanu, din Sabaoani.

Am intrebat-o si pe sotia sa, Maria, ce mai face si ne-a raspuns tot in dialect. “Me felemek ma pui mah balam sahtam. Ma salen evidek”, adica “am ales porumbul si de acum ma duc sa fac mancare”, a spus Maria.

Cu toate acestea, graiul li se pierde. Pot spune ca sunt la ultima generatie de ceangai. Copiii lor nu vorbesc decat romaneste. “Noi am invatat de la parintii nostri, care stiau si sa se roage in acest dialect, despre care se spune ca este de origine maghiara. Parintii nostri stiau sa se roage in maghiara. «Ocia nek a fio a szentlélek Ámen» inseamna in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh Amin”, a mai spus barbatul.

De unde vin?

O alta teorie acceptata si de unii cercetatori maghiari spune ca ceangaii de pe Valea Siretului au fost adusi de imparateasa Maria Tereza de undeva de la granita dintre Austria si Ungaria, pentru a pazi granitele estice ale Imperiului Austro-Ungar si dupa aceea s-au asezat aici intemeind sate pe malul Siretului in judetele Iasi si Neamt. Istoricul maghiar Geza Bako a elaborat aceasta teorie dupa ce vazut ca in graiul ceangailor de pe Valea Siretului este folosita foarte mult rostirea siflanta (predominand consoanele “s” si “i”).

“Rostirea siflanta a apartinut odinioara unui grai teritorial maghiar din regiunea râurilor Raba si Repce din apropierea granitei cu Austria. Stramosii ceangailor au apartinut acestui grup de maghiari care locuiau în aceasta regiune înca din sec. 10-13. Ei au fost stramutati în sud-estul Transilvaniei în scopuri militare, unde ulterior au trecut în Moldova unde se afla astazi”, arata istoricul Geza Gabo, intr-una din scrierile sale.

Continuand periplul nostru prin comunitatile de ceangai, am ajuns in localitatea Butea, unde nu se mai vorbeste de mult in limba ceangailor. In schimb, am auzit rostindu-se o limba stalcita, o romaneasca siflanta ceea ce poate confirma oarecum teoria istoricului maghiar.

“Sunt mai mult singuri si eu si fac si eu si pot. Acu stau la soari si graiesci cu voi”, a spus  Gabor Magdalena din Butea.
Aici l-am gasit pe Carol Anti, un cercetator local. Nu am exagerat deloc cand am spus cercetator, deoarece Carol Anti, un simplu taran, a publicat pana acum trei carti. Doua se refera la rascoala din Butea, cand in vara lui 1949 catolicii de pe Valea Siretului s-au rasculat si s-au batut cu trupele de securitate, care venisera sa-l aresteze pe preotul Gheorghe Petz. Acest eveniment incarcat de eroism a fost relatat de cotidianul BUNA ZIUA IASI in reportajul cu titlul “Minune: Ingerii Domnului au coborat la Butea“, publicat pe data de 24 ianuarie 2011. De altfel, aceasta este singura revolta anticomunista din judetul Iasi. Cea de-a treia carte a lui Carol Anti dezbate chiar aceasta problematica a originii ceangailor. Cartea se intituleaza “Butenii sau despre falsa problema a ceangailor din Moldova” si neaga originea maghiara a butenilor. “Numele noastre sunt maghiarizate deoarece preotii nostri catolici au fost maghiari. Aici, in comuna Butea, stramosii nostri vorbeau un dialect cu multe cuvinte maghiare. In zilele noastre putini mai stiu acest grai. Mai era o batrana de 90 de ani, dar a murit. Profesorul Dumitru Martinas, care era din Butea, a gresit cand ne-a spus ceangai. Noi ne consideram romani. Eu, personal, am fost si am studiat numele din localitatile unguresti. Este adevarat ca Anti sau Antal, nume intalnite in Butea, nu sunt romanesti, dar nici unguresti sunt”, a spus Carol Anti, din comuna Butea.

Originea ceangailor ramane o enigma istorica care se vrea a fi elucidata. Spre sfarsit mai tinem sa adaugam ca portul popular ceangaiesc si tesaturile casnice sunt mult asemanatoare celor romanesti, cu o singura observatie: culorile folosite sunt fie mai stralucitoare, fie mai puternice. Lasam cititorii, in special cei care se pricep si au ochiul format, sa aprecieze pe siteul bzi.ro splendoarea tesaturilor traditionale, fotografiate in casele ceangailor in care am intrat.

Episcopia Romano-Catolica: Majoritatea ceangailor s-au declarat romani

Reprezentantii Episcopiei Romano-Catolice de Iasi au o pozitie rezervata fata de problematica originii ceangailor, lasand aceasta dezbatere pe seama istoricilor. “In acest caz, punctul nostru de vedere este unul simplu! Noi ne ocupam de pastoratie, iar problemele care tin sau sunt legate de istoria unui popor sau a oamenilor sunt obiectul de studiu si de cercetare pentru istorici, pentru folcloristi! Exista, in sensul acesta, numeroase studii publicate pana acum.

cititi AICI pe www.bzi.ro articolu complet

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

Related posts

Primăria oferă gratis răsaduri de flori și puieți pășcănenilor care vor să-și amenajeze spațiile verzi din fața blocurilor

Oana Cordoneanu

Turiştii îşi pot rezerva online şezlonguri pe plajă cu ajutorul unei aplicaţii

Redacția

Factură uriaşă la gaze pentru Castelul Peleş. Legislația nu prevede măsuri compensatorii și pentru muzee

Redacția
Încarcă...