Mai mulți experți în drept consultați de G4media.ro au explicat miza din spatele ultimei decizii a Curții de Apel București (CAB) care a întrebat Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) dacă sunt încălcate drepturile omului apărate de Curtea Europenă a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când sunt puse în aplicare deciziile Curții de Justiție a UE (CJUE) privind prescripția (așa cum a decis un complet al ÎCCJ pe 30 ianuarie 2024).
Potrivit juriștilor consultați de G4media.ro, miza este salvarea unor inculpați prin neaplicarea deciziilor CJUE, invocându-se drepturile omului.
Cum s-a ajuns aici. Timeline cu deciziile instanțelor naționale și europene privind prescripția:
mai 2022: CCR a spus că faptele penale se prescriu mai repede în intervalul 2018 – 2022.
octombrie 2022: ÎCCJ a extins perioada în care faptele se prescriu mai repede la intervalul 2014 – 2022, pe principiul legii penale celei mai favorabile
iulie 2023 și ianuarie 2024: CJUE a decis că instanţele pot aplica deciziile CCR, nu şi hotărârea ÎCCJ de extindere a perioadei în care faptele penale se prescriu mai repede. Practic, CJUE a decis că deciziile CCR privind prescripția nu se pot aplica retroactiv pe principiul legii penale celei mai favorabile.
» Citește continuarea pe pagina autorului