Banana a pătruns în America ca o rotiță esențială în mecanismul economiei plantațiilor bazate pe sclavi, dar, câteva secole mai târziu a devenit motorul economiei de export pentru multe țări din regiune.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea căilor ferate, a navelor cu aburi și a tehnicilor de refrigerare a început să permită exporturi la scară largă de produse agricole perisabile pe distanțe lungi, iar bananele au fost unul dintre principalii beneficiari ai acestei dezvoltări.
Datorită perisabilității lor, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, bananele fuseseră un fruct de lux vândut în cantități mici chiar și în SUA, care este destul de aproape georgrafic de țările producătoare de banane. Odată ce importul la scară largă de banane în SUA a devenit o posibilitate reală, companiilestrăine, în special United Fruit Company (Chiquita astăzi) și rivalul său mai mic, Standard Fruit Company (Dole astăzi), au înființat plantații de banane la scară largă în Caraibe (Cuba, Republica Dominicană, Haiti), America Centrală (în special Honduras, Costa Rica, Nicaragua, Panama și Guatemala) și nordul Americii de Sud (Columbia și Ecuador, care sunt cei mai mari exportatori de banane din lume în zilele noastre).
Nu a trecut mult timp până când companiile respective au ajuns să domine economia acestor țări.
» Citește continuarea pe pagina autorului