Întrebarea din titlul articolului naşte multe alte întrebări pacientului care nu înţelege de ce astăzi se vorbeşte insistent despre colesterol şi grăsimile din sânge.
Dragă cititorule, o armată de cercetători din domeniul medical a scos în evidenţă faptul că bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces din lume, iar România ocupă un loc fruntaş în Europa. Apariţia şi gravitatea acestor boli constituie riscul cardiovascular. Colesterolul şi grăsimile din sânge pot deveni factori importanţi de risc cardiovascular, în cazul creşterii lor peste anumite limite. Pe de altă parte, fără colesterol nu am putea trăi. Acesta participă la sinteza membranelor celulare, a multor hormoni, a vitaminei D la nivelul pielii, a bilei, a învelişului fibrelor nervoase. Nu în ultimul rând, participă la absorbţia vitaminelor liposolubile – A, D, E, K – şi are un rol important în imunitate, scăderea lui drastică putând favoriza apariţia cancerului. Mulţi cred despre colesterol că provine din alimentaţie, neştiind că 70% este sintetizat de ficat, iar restul provine din alimente de origine animală, fiindcă cele vegetale nu conţin colesterol.
Când şi cum ne ameninţă colesterolul sănătatea?
Atunci când este în exces, iar ulterior se depune pe interiorul vaselor de sânge sub forma plăcilor de aterom, care îngustează în diferite grade vasele, poate duce la accident vascular cerebral, infarct miocardic.
În mod normal, ficatul nostru ar produce suficient colesterol pentru buna funcţionare a organismului. Există, totuşi, situaţii în care produce în exces, din cauze genetice. Dar excesul are multe cauze, majoritatea putând să fie influenţate şi controlate de noi.
Astăzi se dozează din sânge patru produşi: trigliceridele, colesterolul total, HDL-colesterolul (cunoscut ca cel bun, care curăţă vasele de sânge), LDL-colesterolul (considerat cel rău, care se depune pe interiorul vaselor de sânge). Ultimele două fac parte din colesterolul total, iar trigliceridele sunt tot grăsimi importante pentru organism, luate din alimente, dar şi sintetizate de el din alte surse energetice, cum ar fi carbohidraţii şi care, la rândul lor, dacă sunt în exces, cresc şi ele riscul cardiovascular.
Principalele cauze incriminate în creşterea colesterolului şi a trigliceridelor sunt: alimentaţia, activitatea fizică, greutatea în exces, stresul, fumatul, consumul unor medicamente, dar şi alcoolul, bolile asociate (diabetul zaharat, hipotiroidismul, pancreatita cronică, care agravează orice dislipidemie).
Ce este de făcut?
Alimentaţia corectă ar trebui să furnizeze doar 20-30% din colesterolul total.
Consumul exagerat de zahăr va determina creşterea trigliceridelor şi depunerea lor în ţesuturile adipoase, ducând la obezitate abdominală, considerată în sine un factor de risc cardiovascular. Pentru normalizarea trigliceridelor trebuie să reducem şi consumul de carne şi lactate. Trebuie evitate prăjelile, dar şi curele de slăbire drastice. În schimb, consumul zilnic de legume, zarzavaturi, fructe ar trebui să fie sfânt.
Sportul trebuie să însoţească mereu o alimentaţie sănătoasă.
Articol integral pe www.ziaruldeiasi.ro