Consiliul Național al Secuilor a reaprins tema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, subiect catalogat de marile partide de la putere şi de analişti ca fiind unul artificial. Formațiunea care reprezintă maghiarii în Parlament, UDMR, refuză să comenteze.
Analiștii subliniază caracterul „artificial” al problemei enunțate de consiliu FOTO Shutterstock
Preşedintele Consiliului Național al Secuilor, Balázs Izsák, a anunțat, la finalul săptămânii trecute, că a transmis o scrisoare de 108 pagini către premierul României, Nicolae Ciucă, prin care solicită „restituirea proprietăților naţionalizate ale bisericilor şi permiterea înființării şi funcţionării şcolilor bisericeşti”.
„Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a motivat acesta.
Balázs Izsák a invocat Recomandarea Consiliului Europei 1201/1993, argumentând că „articolul 11 prevede că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să dispună de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului”, potrivit agenţiei maghiare Hirado. Cu alte cuvinte, solicită autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, un subiect care, periodic, este readus în atenția publică.
» Citește continuarea pe pagina autorului