NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Administrație

35 de ani pierduţi pe apele Siretului

Statul român îşi dovedeşte pe deplin incapacitatea de a-i pune la adăpost de inundaţii pe locuitorii de pe malul râului Siret din zona municipiilor Paşcani şi Roman.

Considerată o investiţie „nerentabilă”, finalizarea lucrărilor la barajul de la Lunca Paşcani este tergiversată de peste 25 de ani. Ani la rândul, guvernele care s-au perindat la conducerea României nu au fost în stare să identifice o soluţie de finanţare. Regimul comunist a început construirea barajului în 1985 şi, în mai puţin de patru ani, trei sferturi din investiţie a fost realizată. Au urmat 25 de ani de neputinţă şi impotenţă politică. În prezent, se vorbeşte de fonduri europene, dar încă nu se ştie cine va fi beneficiarul lucrării, cine va scrie proiectul şi pe ce axă de finanţare ar putea fi depus.

Risc major de inundaţii

  

În aval de baraj riscul de inundaţii este unul ridicat. „Dacă vom avea viituri mai mari decât cele din 2008 sau 2010, vor fi probleme. Vorbim aici de Paşcani, zona de jos a Romanului şi a tuturor comunelor limitrofe”, a declarat ieri senatorul Florin Constantinescu, unul dintre parlamentarii ieşeni care a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului pe tema barajului. Specialiştii afirmă că inundaţiile menţionate de către Constantinescu nu ar fi provocat pagube dacă barajul ar fi fost terminat. Acest lucru s-a văzut şi în anul 2010, în condiţiile în care după dezastrul din 2008 s-a impus un ritm de lucru mai rapid, iar efectele inundaţiile de acum patru ani au fost limitate pe anumite porţiuni.

Necesarul de fonduri, un mister

Politicienii se contrazic în privinţa sumei necesare pentru finalizarea lucrărilor. În perioada 2008 – 2013, potrivit ministrului Constantin Niţă, născut la câteva zeci de km de baraj, ar fi fost investiţi 100 milioane euro, iar necesarul s-ar ridica la 125 milioane euro. „Nu comentez aceste sume. Din informaţiile mele, pentru baraj mai sunt necesare 44 milioane euro. Aici, se încearcă depunerea unui proiect european în exerciţiul bugetar 2014 – 2020. În schimb, pentru hidrocentrală este un necesar de 10 milioane euro, iar aceşti bani vor veni de la Hidroelectrica, dar după ce această companie va ieşi din insolvenţă”, a comunicat Constantinescu. Senatorul a adăugat că proiectul european ar urma să fie depus de Ministerul Mediului, în această situaţie fiind necesară o hotărâre de Guvern pentru transferul barajului la autoritatea centrală. „Lucrările la baraj şi la hidrocentrală pot fi gata într-un an, dacă există finanţare”, a conchis Constantinescu. Barajul de la Lunca Paşcani a fost introdus pe o listă de 11 investiţii nerentabile ale Hidroelectrica, societatea de stat aflată în insolvenţă pe fondul problemelor financiare. După 1989, banii pentru continuarea lucrărilor la baraj au venit cu ţârâita până în 2008, când s-au alocat 100 milioane euro. Lucrările au fost sistate după câţiva ani pentru că sursa de finanţare nu a fost confirmată şi în realitate.

 54 milioane euro

Aceasta este suma necesară pentru finalizarea barajului de la Lunca Paşcani şi a hidrocentralei. Investiţia a demarat în 1985 şi ar putea fi gata la orizontul anului 2020, posibila sursă de finanţare fiind fondurile europene.

sursa ziarulevenimentuldeiasi.ro

Citeste și: {loadposition articlescategoryload}

 

Advertisements

Related posts

Cum și-a cumpărat ApaVital presa la Pașcani! Banii nu contează, doar să ajute interesele operatorului ieșean! (Audio)

Răzvan Grecu

Secretarul UATM Pașcani pus în funcție! Dispoziția de numire a fost semnată de viceprimar

Marius Parteni

Începe școala, dar licitația pentru ”Corn și lapte” nu a avut încă loc

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site