O societate din Pașcani a reuşit performanţa de a trece de la pierderi de milioane de lei la profit într-un singur an. Meritul îi aparţine firmei specializate care se ocupă de reorganizarea judiciară a societăţii. Controversele şi problemele nu au ocolit firma. Planul de reorganizare a fost contestat, la fel şi dreptul anumitor creditori de a vota.
Una dintre fostele „glorii comuniste” din Iaşi a reuşit să iasă învingătoare din lupta cu insolvenţa. Fabrică de renume la nivel naţional, prezentă de mai bine de 40 de ani pe piaţa de profil, Siretul SA Paşcani vede din nou lumina de la capătul tunelului. După o lungă şi anevoioasă perioadă de reorganizare judiciară, compania ieşeană a reuşit să încheie anul trecut pe profit.
Raportările financiare preliminare pentru anul 2013 arată că societatea a obţinut venituri din vânzări în sumă de 9,5 milioane de lei, în creştere faţă de anul 2012 când acestea au fost de 8,2 milioane de lei. Veniturile din exploatare ale companiei s-au ridicat la aproape 2 milioane de lei, iar rezultatul global pentru anul trecut a fost un profit de 18.164 de lei. Cu toate că suma nu este mare, aceasta reprezintă o evoluţie semnificativă comparativ cu cea din exerciţiul financiar anterior, când Siretul a raportat pierderi în valoare de nu mai puţin de 4,48 de milioane de lei.
Lungul drum de la insolvenţă la profit
Drumul producătorului de perdele de la insolvenţă la redresare nu a fost lipsit, însă, de probleme. Tribunalul Iaşi a respins în toamna anului trecut cererea privind aprobarea modificării planului de reorganizare a companiei păşcănene, propunând, în acelaşi timp, data de 29 octombrie pentru demararea planului prevăzut iniţial de Capital Insol SPRL, administratorul judiciar al societăţii.
„Modificarea planului de reorganizare aprobat iniţial a fost justificată de scăderea cererii pentru toate categoriile de produse ale firmei, diminuarea sumelor încasate din piaţă, lipsa unor surse alternative de finanţare, dezinteresul acţionarilor în susţinerea producţiei şi imposibilitatea valorificării activelor nefuncţionale, evoluţia negativă a elementelor avute în vedere la întocmirea planului de reorganizare aprobat iniţial”, se arăta în constatarea instanţei.
Confirmarea noului plan, însă, era condiţionată de o serie de aspecte ce nu au fost îndeplinite. Unul dintre acestea era ca minimum jumătate plus una dintre categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi acceptă sau sunt socotite că acceptă planul. Mai mult, după ce instanţa a verificat voturile exprimate, a descoperit că unul dintre creditori nu avea dreptul de a face acest lucru. Este vorba despre E.On Energie România, companie ce nu are de recuperat datorii de la Siretul SA, în tabelul creditorilor fiind înscrisă E.On Moldova Furnizare SA.
„Siretul Paşcani SA deţine un nivel scăzut de lichidităţi bancare, sub nivelul necesar asigurării ciclurilor de fabricaţie şi a plăţilor eşalonate aferente procedurii de insolvenţă. Prin vânzarea de active conform prevederilor planului de reorganizare societatea îşi va asigura un nivel suficient de lichidităţi bancare pentru onorarea obligaţiilor curente şi eşalonate”- Raportul administratorului Siretul SA
Înfiinţată încă din 1973, sub denumirea de Întreprinderea de Tricotaje şi Perdele Siretul, fabrica de textile a traversat o istorie tumultuoasă. Perioada de glorie a fost până în 1989, când avea peste 3.000 de salariaţi şi alte secţii la Frasin, în judeţul Suceava, şi la Târgu Frumos. În fiecare an era fabrică fruntaşă şi primea decoraţiile specifice ordinului muncitoresc. Produsele erau foarte căutate. Veniturile salariaţilor puteau ajunge să concureze cu cele ale directorilor, fiind calculate în funcţie de vechimea în muncă. În plus, existau prime trimestriale sau semestriale, aşa că era o mândrie să fii angajat al fabricii păşcănene.
sursa evenimentul de iasi
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
