Mulți dintre voi probabil că ați văzut Plaha pe Netflix — serialul în care un interlop din Republica Moldova a ajuns atât de bogat și de conectat, încât îi juca pe degete pe politicieni, iar aceștia luau hotărâri în favoarea afacerilor sale.
Astăzi, la Primăria Municipiului Pașcani, a avut loc o dezbatere organizată de primarul Marius Pintilie cu aleșii locali, pe tema interzicerii sau menținerii sălilor de jocuri de noroc în oraș. Au participat nouă consilieri locali, plus primarul (viceprimarul Claudiu Bodoașcă este și consilier local, deci l-am inclus în cei nouă).
Din cei zece prezenți în sală, nici măcar unul nu a solicitat închiderea sălilor de jocuri de noroc din Pașcani. De ce este important acest aspect? Pentru că ei, consilierii locali, ar trebui să reprezinte cetățenii în legislativul local.
În mediul online, opinia cetățenilor este clară: majoritatea covârșitoare este în favoarea închiderii sălilor de noroc. În ședința de astăzi, însă, reprezentanții acestor cetățeni au fost 100% de acord cu menținerea lor.
Și de aici începe asemănarea cu scenele din Plaha! Toți consilierii, inclusiv primarul, au căutat soluții pentru ca sălile de noroc să supraviețuiască, într-un fel sau altul, la Pașcani.
Viceprimarul Bodoașcă a propus ca acestea să funcționeze într-o zonă periferică, spre cartierul Gâștești. Motivul invocat (destul de absurd, zic eu) a fost că lipsa trotuarelor din acea zonă îi va descuraja pe pășcăneni să mai meargă la păcănele. Deci, ce înțelegem de aici? Că nu vom construi niciodată trotuare în acea zonă? Întreb și eu, în numele celor care locuiesc în Gâștești!
Primarul Pintilie a propus ca sălile de noroc să fie permise în zona magazinului LIDL. Coincidență sau nu, același patron are o sală de jocuri chiar lângă LIDL! Ce „noroc”! Toată lumea pare să se gândească la interesul lui.
Consiliera Mihaela Spiridon, profesor de religie, a susținut că interesul societății civile pe acest subiect este scăzut. Constatarea sa vine după ce, la o dezbatere de săptămâna trecută, a fost prezent un singur cetățean, restul fiind angajați ai sălilor de jocuri. Din acest motiv, consiliera și-a schimbat opinia și a decis că sălile trebuie permise în continuare.
„Dar pe voi, care părăsiți pe Domnul […] care puneți o masă «Norocului» și umpleți un pahar în cinstea «Soartei», vă sortesc sabiei…” (Isaia 65:11-12)
În final, consilierul Sorin Olariu, „dușmanul de moarte” al primarului Marius Pintilie, a devenit în mod miraculos partenerul ideii de a nu interzice păcănelele. Deși acum câteva săptămâni declara la televiziune că le vrea interzise, magia s-a produs: Olariu love Pintilie! Plaha!
În timp ce la Pașcani se caută portițe pentru menținerea păcănelelor, în alte orașe primarii au ales interzicerea acestora:
- La Bacău, primarul a anunțat astăzi, în urma unei dezbateri publice, că va propune consilierilor locali interzicerea totală a sălilor de noroc în municipiu.
- La Slatina, acest lucru este deja o realitate!
- La Iași, primarul a anunțat, de asemenea, că va înainta propunerea de interzicere.
Cine nu are un „Plaha”, gândește liber!
Tot astăzi, Guvernul Bolojan – liberal precum primarul și viceprimarul Pașcaniului – a întors spatele celor 1800 de mineri veniți să protesteze împotriva pierderii locurilor de muncă de la Complexul Energetic Oltenia.
Iată câteva statistici și date care arată dimensiunea dezastrului provocat de acest „cancer” social:
Miliarde pierdute: În prima jumătate a anului 2025, românii au mizat peste 5,5 miliarde de lei (aproximativ 1,1 miliarde euro) la jocuri de noroc și pariuri. Această sumă colosală depășește tot ce au cheltuit turiștii pe cazare în hotelurile din întreaga țară în aceeași perioadă. (Sursa: INS / HotNews)
Cea mai mare rată de suicid: Studiile asociațiilor de psihiatrie arată că dependența de jocuri de noroc are cea mai ridicată rată de suicid dintre toate adicțiile (aproximativ 1 din 5 dependenți încearcă să își ia viața). (Sursa: Asociația Psihiatrilor Americani / Gândul)
Dependența nu distruge doar conturile bancare, ci și vieți, familii și cariere. Un caz șocant din iulie 2025 este cel al unei foste directoare economice de la o companie de stat. Aceasta a fost arestată după ce a delapidat peste 900.000 de euro din banii instituției pentru a-i juca la pariuri online. Mamă a doi copii, femeia a recunoscut în fața instanței că adicția a făcut-o să piardă orice control asupra realității. (Sursa: Adevărul / ProTV)
Presa a documentat, de asemenea, cazul unui tânăr de 27 de ani din Slatina care s-a sinucis după pierderi uriașe. Tragedia lui a fost unul dintre motoarele care au dus la presiunea publică pentru „Legea Păcănelelor” din 2024, menită să scoată sălile de jocuri din localitățile mici. (Sursa: Antena 3 CNN)
Nici orașul nostru nu a fost cruțat. În 2013 și 2022, două persoane s-au sinucis în zona Pașcani din cauza jocurilor de noroc, conform arhivei NewsPascani.com. Cazul din 2013 l-a determinat pe Sorin Iacoban, deputat la acea vreme, să ceară pentru prima dată interzicerea lor în România.
Conform rapoartelor din 2025, violența economică (cheltuirea veniturilor familiei pe vicii) a devenit una dintre principalele cauze de divorț în România. Multe familii au ajuns în stradă după ce soții au ipotecat casele fără știrea partenerului. (Sursa: Radio România Cluj / Libertatea)
Poate cel mai alarmant aspect este cel evidențiat de o cercetare independentă realizată de CeSIP în 2025, care arată cât de adânc a pătruns fenomenul în școli: 22,4% dintre liceeni (14-18 ani) au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc.