Un crescător de animale din comuna Ruginoasa, care nu are unde să își scoată animalele la pășunat, susține că pășunile publice au fost deja închiriate unor persoane care le exploatează în alte scopuri.La nivelul comunei Ruginoasa există suprafețe întinse de pășune, pe care, potrivit contractelor încheiate cu Primăria, ar trebui să pască animale. În realitate, susțin reprezentanții administrației locale, aceste terenuri au devenit surse de venit pentru cei care dețin contractele. Aceștia încasează subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în funcție de efectivul de animale declarat.Multe dintre hectare nu sunt folosite pentru pășunat. Vegetația este cosită, balotată, apoi vândută către alte persoane.
„Noi am discutat cu ei. Spun că tot ceea ce strâng de pe pășune reprezintă hrană pentru animale pe perioada iernii. Dar nici măcar efectivul de animale declarat nu îl au. Mai mult, în contract este specificat foarte clar că aceste suprafețe sunt destinate exclusiv pășunatului”, a declarat viceprimarul Dan Ugureanu.
Reporterii NewsPascani.com au verificat cele sesizate de crescătorul de animale, care a solicitat să îi fie protejată identitatea. Luni, 29 iunie, o mare parte din pășunea din Dealul Osoi era cosită, iar a doua zi vegetația fusese deja balotată și transportată. Potrivit anunțurilor publicate online, un balot este vândut cu sume cuprinse între 150 și 200 de lei.Fiecare persoană care a închiriat de la Primăria Ruginoasa teren încadrat ca pășune plătește între 100 și 200 de lei pe hectar, anual.
„Vom constitui, la nivelul Primăriei, o comisie de verificare, iar apoi vom analiza întreaga situație în cadrul Consiliului Local”, a declarat Ionuț Pristăvița, primarul comunei Ruginoasa.
Printre cei care dețin suprafețe de pășune se numără și rude ale unor angajați din Primăria Ruginoasa.
NewsPascani.com a solicitat, printr-o adresă oficială transmisă Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informații privind numărul de animale declarat de crescătorii din Ruginoasa, precum și valoarea subvențiilor încasate.În alte comune, precum Strunga sau Alexandru Ioan Cuza, autoritățile locale au urmărit să obțină venituri mai mari din valorificarea acestor suprafețe.