O nouă hotărâre emisă de Consiliul Local al municipiului Pașcani, încalcă prevederile legale. Este vorba despre HCLM Pașcani nr. 10 din 2017, prin care aleșii locali au aprobat la solicitatea primarului Dumitru Pantazi, achiziționarea de servicii de executare silită pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești în cauzele civile, în care administrația publică a obținut titluri executorii nefiscale.
Decizia aleșilor locali încalcă însă prevederile legale în vigoare, care spun că, potrivit dispoziţiilor art. 220 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, creanţele bugetare care, potrivit legii, se administrează de autorităţile sau instituţiile publice, inclusiv cele reprezentând venituri proprii, se pot executa prin executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate, aceştia fiind abilitaţi să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor acestui act normativ.
Cu toate acestea, inițiatorul acestei hotărâri de consiliu local, primarul Dumitru Pantazi a susținut în expunerea de motive că „având în vedere că executarea silită a oricărui titlu executoriu se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel, apreciez că este necesar și oportun achiziționarea serviciilor de executare silită necesare apărării intereselor municipiului Pașcani, în vederea punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanța de judecată în cauzele civile în care UATM Pașcani a fost parte în proces”.
Cele susținute de primarul Dumitru Pantazi au fost contrazise însă de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acestia au emis în toamna anului 2017 o decizie, nr.66, privind dezlegarea unor chestiuni de drept prin care au statuat că „executarea silită a titlurilor executorii – hotărâri judecătoreşti privind creanţe bugetare, datorate în temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale statului”.
În cazul Pașcaniului, executorii fiscali pe care Primăria îi puteau folosi în aceste cazuri, sunt angajații Serviciului de Taxe și Impozite Locale.
Magistrații instanței supreme, au arătat în decizia lor, că executorii fiscali pot executa atât creanțe fiscale, cât și creanțe bugetare născute din raporturi juridice contractuale. Aceștia au făcut referire la un caz concret privind executarea unor creanțe bugetare provenite dintr-un contract de închiriere a unei locuințe de tip ANL, rezilierea contractului și evacuarea locatarului.
„În concret este vorba despre executarea silită a creanţelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, care se realizează în baza hotărârii judecătoreşti sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Or, în circumstanţele factuale expuse de titularul sesizării rezultă că prin hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu s-a dispus, pe lângă evacuarea debitorului din imobilul proprietatea creditorului, şi obligarea acestuia la plata unei sume de bani datorată unităţii administrativ-teritoriale reprezentând contravaloarea chiriei, cheltuieli de întreţinere şi majorări în sumă de 1.919,52 lei pentru imobilul situat în municipiul Oneşti, judeţul Bacău.
Prin urmare, creanţa datorată unităţii administrativ- teritoriale, obiect al executării silite în dosarul în care a fost formulată sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constând în plata unei sume de bani menţionată în titlul executoriu, reprezintă un venit propriu al acesteia, care se varsă în bugetul local, în raport cu dispoziţiile art. 220 şi art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015. În acest context, chiar dacă nu este vorba de o creanţă fiscală, obligaţia datorată unităţii administrativ- teritoriale constituie o creanţă bugetară, în privinţa executării căreia sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 207/2015.
În consecinţă, fiind în discuţie încasarea unei creanţe bugetare datorate în temeiul unui raport juridic contractual şi stabilite printr-o hotărâre judecătorească, care se face venit la bugetul consolidat al statului, executarea silită urmează să se realizeze prin intermediul organelor fiscale, ca organe de executare silită ale statului.
Pe lângă atribuţiile legate de administrarea creanţelor fiscale, organele fiscale au, potrivit dispoziţiilor legale, şi un rol secundar, ca organe de executare silită pentru creditorii bugetari” se arată în Decizia nr.66/2017 emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Rămâne de văzut cine se face vinovat de prejudiciul cauzat bugetului local prin achiziționarea serviciilor de executare silită, în condițiile în care Primăria municipiului Pașcani are executori fiscali, care potrivit legii trebuiau să pună în executare toate titlurile executorii emise în favoarea municipalității.
Reprezentanții municipalității, primarul Dumitru Pantazi, viceprimarul Gabriela Nedelcu și purtătorul de cuvânt Cristian Menegon nu au putut fi contactați pentru a formula un punct de vedere, deși au fost apelați telefonic de mai multe ori.
Vezi Decizia nr.66/2017 emisă de ICCJ