Mihai Tudose, absolvent al programului de master din cadrul Facultății de Horticultură a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USV), a obținut nota maximă la susținerea lucrării de disertație dedicate unuia dintre cele mai importante ecosisteme ale Europei. Cercetarea sa, desfășurată în colaborare cu specialiști din România și Italia, analizează starea actuală a apelor din Delta Dunării și propune soluții naturale pentru reducerea poluării și refacerea echilibrului ecologic.
Pentru absolvent, interesul pentru Delta Dunării nu este unul recent. Încă din perioada studiilor de licență, acesta și-a concentrat activitatea de cercetare asupra problemelor de mediu din zonă. Lucrarea de licență, intitulată „Cercetări privind efectele acțiunilor antropice asupra Brațului Chilia”, a reprezentat primul pas într-un demers științific care a continuat și la nivel de master.
Acum, la finalul studiilor masterale, tânărul a prezentat lucrarea de disertație „Dinamica spațială și temporală a calității apei în Delta Dunării și evaluarea preliminară a impactului soluțiilor bazate pe natură”, cercetare apreciată de comisia de evaluare și notată cu 10.
În cadrul studiului său, Mihai Tudose a pornit de la una dintre cele mai importante provocări ale prezentului: protejarea resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice și al creșterii presiunii antropice asupra mediului.
Potrivit acestuia, Delta Dunării joacă un rol esențial în echilibrul ecologic al regiunii, funcționând ca un filtru natural pentru un bazin hidrografic uriaș. Tocmai această caracteristică o face însă vulnerabilă la numeroase surse de poluare și la efectele activităților desfășurate de-a lungul întregului curs al Dunării.
„Delta Dunării funcționează ca un filtru natural pentru un bazin hidrografic foarte mare, ceea ce o expune constant la diverse presiuni de mediu, atât naturale, cât și generate de activitatea umană”, a adăugat Mihai.
Cercetarea s-a concentrat asupra principalelor probleme ecologice care afectează Delta, cu accent pe Brațul Chilia, una dintre cele mai importante și sensibile zone ale ecosistemului deltaic.
Analizele efectuate au evidențiat niveluri ridicate de materii în suspensie și concentrații crescute de nutrienți, în special azot și fosfor. Aceste substanțe contribuie la apariția fenomenului de eutrofizare, proces care reduce cantitatea de oxigen disponibilă în apă și afectează direct organismele acvatice.
„Studiul analizează problemele ecologice actuale ale Deltei, concentrându-se pe zone vulnerabile precum Brațul Chilia. Aici au fost înregistrate niveluri ridicate de materii în suspensie și un exces de nutrienți, azot și fosfor. Aceste condiții favorizează eutrofizarea, un proces care scade nivelul de oxigen din apă și afectează direct fauna și flora acvatică”, a explicat el.
Pe lângă excesul de nutrienți, cercetarea a indicat și prezența unor acumulări de metale grele, elemente care pot avea efecte negative asupra ecosistemelor și asupra calității apei pe termen lung. Potrivit autorului, sursele acestor probleme sunt multiple și sunt influențate de modificările hidromorfologice, traficul naval și deversările provenite din localitățile și zonele industriale aflate în apropierea Deltei.
„Acești factori sunt influențați de modificările hidromorfologice, de traficul naval și de deversările de ape uzate din așezările și zonele industriale din apropiere, cum ar fi Izmail, Vâlcov sau Chilia Nouă”, a spus tânărul.
Pentru obținerea unor rezultate cât mai exacte, studiul a fost dezvoltat pe două direcții majore. Așa cum a subliniat Mihai Tudose, prima componentă a vizat modelarea și analiza impactului asupra mediului și a fost realizată în cadrul unei mobilități academice la Universitatea din Bologna, Italia. Stagiul a fost efectuat cu sprijinul conf. univ. dr. Raluca Maria Hlihor, iar activitatea de cercetare s-a desfășurat sub coordonarea profesoarei Alessandra Bonoli și a echipei sale. În această etapă a fost utilizat software-ul openLCA (Life Cycle Assessment), unul dintre instrumentele moderne folosite pentru evaluarea impactului diferitelor procese și soluții asupra mediului.
A doua componentă a cercetării a presupus activitatea de teren și colectarea probelor de apă în Delta Dunării. Aceasta a fost realizată în colaborare cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, parteneriat început încă din perioada studiilor de licență.
„Dr. Adrian Burada a oferit suportul tehnic și științific necesar pentru prelevarea probelor de apă, reprezentând o continuare a colaborării începute încă din perioada studiilor de licență”, a subliniat absolventul.
Trei ani de monitorizare și 19 zone analizate
Monitorizarea calității apei s-a desfășurat pe o perioadă de trei ani, între 2023 și 2025, în 19 puncte diferite din Delta Dunării. În cadrul cercetării au fost analizați indicatori fizico-chimici esențiali, precum pH-ul apei, concentrația materiilor în suspensie, nivelul nutrienților și prezența metalelor grele.
„Datele colectate au permis identificarea diferențelor dintre sursele punctiforme de poluare, provenite din activități sau locații specifice, și sursele difuze, generate de procese complexe și extinse la nivelul întregului bazin hidrografic”, a declarat acesta.
Partea cea mai inovatoare a cercetării a vizat evaluarea unor Soluții Bazate pe Natură (Nature-Based Solutions – NBS), metode care folosesc procese naturale și vegetația locală pentru îmbunătățirea calității mediului. În locul infrastructurilor clasice din beton sau al tratamentelor chimice costisitoare, Mihai Tudose a analizat eficiența unor plante caracteristice Deltei în procesul de filtrare și purificare a apei.
„Prin intermediul simulărilor realizate în programul openLCA au fost dimensionate și comparate trei scenarii de bioremediere”, a zis Mihai.
Primul a avut la bază fitoextracția utilizând stuful (Phragmites australis), o specie larg răspândită în Delta Dunării și recunoscută pentru capacitatea sa de a absorbi poluanții. Al doilea scenariu a analizat rizofiltrarea cu ajutorul papurei (Typha latifolia), plantă care poate contribui la reducerea concentrațiilor de contaminanți din apă. Cel de-al treilea scenariu a presupus un sistem combinat, desfășurat în două etape, care integrează avantajele ambelor specii vegetale.
Concluziile studiului sunt optimiste și indică faptul că îmbunătățirea calității ap…
Citește continuarea pe site-ul Ziarul de Iași