NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Actualitatea satelor

Experiment al Ministerului Finanţelor pe spatele primarilor

Începând de luna aceasta, Consiliile Judeţene nu vor mai dirija banii guvernamentali către primăriile rurale, potrivit unei act normativ remis de Guvernul României.

Autorităţile definesc noua măsură ca fiind un experiment care stabileşte printr-o formulă exactă fondurile pe care fiecare autoritate locală o primeşte direct din bugetul Ministerului Finanţelor. Potrivit oficialilor de la Bucureşti, se încearcă o descentralizare completă şi, totodată, evitarea suspiciunilor potrivit cărora o parte dintre primării erau dezavantajate la împărţirea bugetului de către consiliile judeţene, în funcţie de apartenenţa politică. Ca urmare, indiferent de plasament, culoare politică ori nivelul de trai, primăriile rurale nu vor primi mai puţin de 1,5 milioane lei, în vreme ce primăria municipiului Iaşi, spre exemplu, ca reşedinţă de judeţ, va primi 50 de milioane de lei.

„Toate localităţile au de azi la dispoziţie sumele. Nicio comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane de lei, niciun oraş nu va primi sub 6 milioane, niciun municipiu mai puţin de 20 de milioane de lei, niciun municipiu reşedinţă de judeţ sub 50 de milioane de lei şi niciun Consiliu Judeţean sub 80 de milioane de lei. Ingerinţa politică a fost redusă la maximum. Nu vor mai fi Consilii Judeţene sau consilieri judeţeni care vor stabili bugetul pentru fiecare comună. Primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, niciun motiv pentru care în anul 2018 să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensul reabilitării şi modernizării şcolilor”, a declarat Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor Publice. Alocările bugetare vor ţine cont în proporţie de 55% de numărul de locuitori, 15% de suprafaţă şi 30% de lungimea drumurilor comunale şi judeţene.

Mai puţini bani pentru CJ

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Iaşi sunt de părere că noul proces de alocare bugetară impus de Ministerul Finanţelor este oportun. În schimb, potrivit noului algoritm, banii care are trebui să ajungă direct pentru finanţarea CJ Iaşi sunt mai puţini decât anul trecut. „Deocamdată este un mod experimental pentru evalua eventualele efecte, noul sistem de repartizare fiind mult mai complex şi necesită o analiză mai precisă a nevoilor localităţilor în raport cu veniturile care le obţin. Altfel spus, noua formă de finanţare se face după principiul banul urmează omul, dar şi gradul de colectare a impozitelor, cât şi proiectele europene aflate în derulare. Ca efect negativ, finanţarea către CJ este mai mică decât anul trecut, dar banii vor fi cheltuiţi mai eficient”, a declarat Cristian Stanciu, liderul grupului de consilieri judeţeni PSD. Potrivit acestuia, anul trecut, CJ Iaşi a primit un buget de 100 milioane lei de la Ministerul Finanţelor, în timp ce noua hotărâre va pune la dispoziţie doar 80 milioane lei.

Primarii, între „da” şi „ba”

La rândul lor, primarii comunelor sărace au primit vestea ca pe o gură de aer, conştienţi de greutatea cu care sunt colectate taxele la bugetul local. Asta se întâmplă în comunele cu puţini locuitori şi mulţi şomeri. „Este singurul mod de finanţare prin care comunele mici ar fi avantajate, pentru că nu avem un număr mare de locuitori de la care să colectăm taxe. Avem câteva proiecte de canalizare şi apă în derulare, iar banii aceştia ar ajuta mult la finalizarea lor”, a declarat Ioan Secrieru, primarul comunei Hărmăneşti. Şi edilul comunei Erbiceni vede cu ochi buni noua formulă de alocare bugetară. „Voi încerca să iau maximum, nivelul de colectare a taxelor la nivelul comunei este de 92%. Este un lucru bun, nu se mai ţine cont de culorile politice, acum ştim exact ce bani trebuie să vină. În prezent, am lucrări la apă şi canalizare, grădiniţă, asfaltarea unui drum, sală de sport, iar toate acestea trebuie finalizate”, a spus Ionel Lungu, primarul comunei Erbiceni.
Discrepanţele între primăriile sărace şi cele bogate au stârnit şi nemulţumiri. Dacă localităţile cu un nivel de trai scăzut vor beneficia din plin de finanţarea directă, edilii comunelor bogate, care au o maşinărie dezvoltată de colectare de taxe la bugetul local, sunt de părere că vor fi dezavantajaţi. Nu este o iniţiativă potrivită, pentru că unii vor sta şi vor aştepta să le vină banii fără să facă nimic. Colectarea taxelor este un criteriu important, iar comunele mai mari care vor reuşi să atingă pragul de 1,5 milioane lei prin forţe proprii, nu vor primi nimic”, a spus Dan Niţă, primarul comunei Miroslava. 

CLICK aici pentru LISTA COMPLETĂ a alocărilor pentru asigurarea limitelor de venituri pentru fiecare comună

sursa ziarulevenimentul.ro

 

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

Advertisements

Related posts

Apel disperat al oamenilor îngropaţi sub nămeţi. La Vascani zăpada este de câțiva metri

Redacția

Crivești: O familie care a construit un cavou s-a trezit cu alţi doi morţi în cripta cimentată

Redacția

Tone de furaje au ars din cauza unei țigări

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site