Pentru mulți tineri români, primul vot vine odată cu studenția. Este acel moment în care, departe de orașul natal, într-un mediu academic nou, tinerii sunt puși pentru prima oară în fața unei decizii politice cu greutate.
Unu din cinci tineri vrea să plece definitiv din țară, dar politicienii nu aud
În teorie, este și perioada în care crește interesul pentru viața publică, pentru dezbateri și valori democratice. Iar cercetările o confirmă: cu cât nivelul de educație este mai ridicat, cu atât crește și probabilitatea de implicare civică și electorală. Prin natura mediului în care trăiesc, studenții au mai mult acces la informație, mai multe ocazii de expunere la idei politice și mai multă libertate de exprimare. Și totuși, chiar și în universități, participarea la vot nu este o constantă. De ce?
Pentru a înțelege mai bine ce îi motivează sau ce îi descurajează pe studenți să participe la procesul democratic, „Weekend Adevărul“ a discutat cu Cristian-Alexandru Ghiurcă, președintele Uniunii Studenților din România (USR), care crede că principalul obstacol nu este lipsa de interes, ci lipsa de înțelegere a sistemului democratic în ansamblul său. „E o problemă generală de educație civică,
» Citește continuarea pe pagina autorului
