Ce înseamnă să fii femeie tânără și să locuiești într-un sat din România, la zeci de kilometri de cel mai apropiat spital, să crești într-un mediu în care vizita la medic e văzută ca un lux, să nu-ți cunoști corpul și să rămâi însărcinată.
Să ajungi pentru prima data în fața unui ginecolog, cu teamă și rușine, și să pleci de acolo umilită după un consult și mai multe cuvinte arogante. Să te gândești la avort, dar să fie prea târziu. Să nu ai bani să schimbi doctorii după preferințe, să renunți la drumurile la oraș, să naști acasă, în căruță sau pe prispă, ca acum 100 de ani.
Cu sprijinul World Vision România, reporterii Recorder au ieșit din oraș, în căutarea chipului real al țărăncii românce. Țăranca româncă nu mai seamănă cu femeia demnă și sănătoasă din picturile lui Rosenthal sau Tattarescu. Țăranca româncă e făptura chinuită de politicile propriului stat, de mediul în care trăiește, de tradiții și de familie. Țăranca româncă are nevoie de ajutor.
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la procentul de sarcini și avorturi în rândul mamelor minore.
Una din zece mame românce are sub 18 ani.
Una din cinci mame naște fără să fi făcut vreun control de specialitate în timpul sarcinii.
11 mame mor la fiecare 100.000 de nașteri.
Șapte copii din 1.000 mor înainte să împlinească un an.
Articol integral pe www.recorder.ro