RCAST.NET
NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

“UN ȚĂRAN SAVANT “- Alexandru Vasiliu-Tătăruşi

Născut la 15 ianuarie 1876  în Tătăruși, Alexandru Vasiliu a urmat Școala primară în satul natal și la Fălticeni și Şcoala Normală ”Va­sile Lupu” din Iaşi.

Încă de când era elev în ultimul an la această școală, începe a culege folclor, devenind colaborator permanent, în materie de folclor, la revisa „Şezătoarea” de la Fălticeni.

La  1 octombrie 1895  intră în învăţământ în satul natal, ca primul învățător originar  din Tătăruși, profesând la aceeași şcoală vreme de 34 de ani până la ieşirea la pensie, la cerere, la 15 septembrie 1929.        

  

 Ca director de şcoală,  construiește – cu fonduri alocate de la Casa Şcoalelor – primul  local de școală cu 4 săli de clasă, cancelarie şi locuinţă pentru învăţătorul “diriginte” (director) al şcolii, construcţie care este terminată în 1899.

Ca învăţător, Alexandru Vasiliu se bucură de o preţuire deosebită din partea colegilor, a sătenilor, a autorităţilor, a revizorilor.  În 1901 – Prof. C. Meissner, preşedintele comisiei de definitivat, notează pe caietul de planuri al învăţătorului Alexandru Vasiliu: „ … se constată în mod evident că Vasiliu e învăţător ce poate servi multora de model”. În 1907, Serafim Ionescu  inspectează Şcoala Tătăruşi şi constată că  “Alexandru Vasiliu a dovedit că nu numai se pricepe, dar îi şi place, e îndrăgostit de meseria sa”.  Pentru munca de dascăl, Alexandru Vasiliu este decorat cu medalia „Răsplata muncii cl. I”.

În 1906 – (împreună cu  G.T. Kirileanu) scrie un glosar, intitulat „Tălmăcirea cuvintelor mai neobicinuite”, la volumul Ion Creangă, Opere complete,  apărut la Editura Minerva.

În martie 1908, Secţiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Alexandru Vasiliu care apare în 1909 la Bucureşti cu titlul „Cântece, urături şi bocete de-ale poporului” adunate de Alexandru Vasiliu, Învăţător din Tătăruşi (judeţul Suceava), însoţite de 43 arii notate de doamna Sofia Teodoreanu, profesoară la Conservatorul de Muzică din Iaşi”, urmată în anul 1927 de  volumul “Poveşti şi legende”.

 În 1916, reușește la examenul de „înaintare pe loc” şi devine institutor, căpătând dreptul ,după 6 ani, să ocupe o catedră vacantă la o şcoală primară urbană.

În perioada 11 iulie 1916 – 25 ian. 1918 – Alexandru Vasiliu participă la primul război mondial, în timpul căruia este rănit şi răsplătit cu decoraţiile „Bărbăţie şi credinţă” şi „Crucea Sf. Gheorghe”, fiind demobilizat cu gradul de sergent.

În 1920,  Alexandru Vasiliu este numit revizor cl. II al judeţului Suceava, dar refuză, mărturisind: „Nu m-am îndurat să părăsesc catedra şi elevii”.

La 24 octombrie 1928, Alexandru Vasiliu este invi­tat de prof. univ. Al. Rosetti la Universitatea din Bucureşti ca informator de folclor.  Aici, profesorul  francez H. Pernot de la Sorbo­na din Paris i-a înregistrat la fonograf câteva doine şi cântece bătrâneşti. Profesorul francez este impresionat de „por­tul moldovenesc cu căciula şi sumanul cel mare” şi-l fotografiază în faţa Universităţii din Bucureşti.

În compania unor personalități ca :  N. Gane, N.N. Beldiceanu, N. Dunăreanu şi Apostol D. Culea, N. Iorga, Virgil Tempeanu, Serafim Ionescu, filozoful P. Andrei etc., , Al Vasiliu este invitat, pe rând, la  Teatrul Naţional din Iaşi, la Ateneul Popular „Sf. Neculai” din Botoşani, la Cernăuţi la “Academia cea românească”  să conferențieze despre „Cinstea de-a purta portul naţional, strămoşesc”, „Războiul din 1877”, „Viaţa poporului nostru oglindită în creaţiile folclorice”, „Omul şi povestitorul I. Creangă”, „Coşbuc – poetul ţărănimii”„Cântecele şi jocurile româneşti”, „Şcoala din trecut şi de astăzi”, despre poezia populară, să recite folclor moldovenesc.

Alexandru Vasiliu este ales în comitetul diriguitor [ =de conducere] al Societăţii folcloriştilor din România , este membru  fondator al gazetei „Răvaşul poporului”, al revistelor „Ion Creangă” de la Bârlad și “Vestitorul satelor”, al cercului „Deşteptarea sătenilor”.

 La 23 martie 1945, Alexandru Vasiliu moare la Drăghici, judeţul Argeş, unde se afla în refugiu.

Personalitatea acestuia a fost evocată, printre alţii, de Al. E. Bratu: „Un ţăran savant” în „Trandafiri suceveni, Ctitori de şcoală românească”, Ed. Litera, Bucureşti, 1973. 

Vasile  Amarie

profesor pensionar din Tătăruși, jud. Iași

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

 

 

Related posts

Vasile Muraru și Valentina Fătu pe scena Casei de Cultură, în comedia „Astă seară…chef de râs”

Oana Cordoneanu

Filmul „Câinele Japonez” va rula la Casa de Cultură din Pașcani. Vezi ce evenimente vor mai avea loc în perioada următoare

Oana Cordoneanu

Sărbătoare în Biserica Ortodoxă. Creștinii prăznuiesc Sfânta Treime

Redacția
Încarcă...