Nimeni nu știe în acest moment dacă șantajul de stat practicat de Klaus Iohannis cu liderii NATO a dat sau nu rezultate. Președintele României a anunțat joi că a informat Alianța despre retragerea sa din cursa pentru șefia NATO încă de la sfârșitul săptămânii trecute. Este neclar dacă a făcut-o conștient că nu mai are nicio șansă în fața lui Mark Rutte sau abia după ce a primit garanții că va primi, în schimbul retragerii, o funcție importantă în UE.
Cert este că președintele Iohannis a avertizat din nou, în ziua în care și-a anunțat ieșirea din cursa pentru NATO, că „nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri și, dacă așa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”. Iohannis s-a referit, evident, la împărțirea funcțiilor de top din UE, operațiune în plină desfășurare după alegerile europarlamentare. În traducere liberă: Vreau la Bruxelles.
Lumea diplomatică este nedumerită. Orice discuție despre Klaus Iohannis începe și se termină cu aluzii la comportamentul său de monarh, pasionat de lux, de călătorii cu avioane private, de golf, de confortul personal. Cu toții i-au remarcat absențele lungi din spațiul public, tăcerile adânci în momente de criză și,
» Citește continuarea pe pagina autorului