Fragmente din Amanta secretă a lui Dracula, Katharina din Corona, volum apărut la Editura Miranda, sub semnătura jurnalistei Ileana Gafton Dragoş. Cercetarea arhivistică şi istorică a fost realizată de istoricul braşovean Diana Krausser.
„Katharina din Corona” reprezintă de fapt unica legendă medievală a oraşului, cu un subiect bine definit şi cu sâmbure istoric real documentar şi toponimic. Datorită populaţiilor care veneau permanent aici şi auzeau această legendă din multiple surse, povestea amantei secrete a lui „Dracula” s-a răspândit în sute de variante, relatate prozaic, conform nivelului de înţelegere din acele timpuri şi cu numele distorsionate, uitându-se în timp personajele reale care au stat la originea ei.
Diana Krausser vine cu o serie de documente din care rezultă faptul că Dracula ar fi avut o dragoste pasională princiară interzisă. Concret, este vorba despre „Katharina din Corona”, fata fără de care nu ar mai fi existat faimosul mit „Dracula” şi din cauza căreia s-a declanşat un conflict important între „Vlad Tzepes” şi saşii braşoveni. Istoricul Diana Krausser ne-a declarat: „Frumoasa Katharina a constituit sursa fantasticului mit al lui Dracula şi a unei istorii şi culturi devenite cunoscute în întreaga Europă medievală”.
Secretă şi prohibită după anul 1600
Diana Krausser, specialist în investigaţia istoriei medievale, în urma cercetărilor efectuate, după 1990, la Arhivele Statului din Braşov, a ajuns la concluzia că dragostea dintre Dracula şi frumoasa Katharina a devenit secretă şi prohibită după anul 1600, în contextul trecerii saşilor transilvani la reforma lutherană. Amanta secretă a lui Dracula, Katharina din Corona „«Dracula» a fost de fapt un simbol toponimic, politic şi heraldiccare a marcat începutul istoriografiei anticorvine (antiromane) a germanităţii transilvane. Dacă nu ar fi existat, însă, această fată din marea cetate de la polalele muntelui Tâmpa, nu ar mai fi ştiut nimeni de banalele execuţii, pedepse şi represalii sângeroase ale lui «Vlad Tzepes», fapte obişnuite ale comandanţilor militari în întreaga Europă medievală şi, mai ales, răsăriteană…”, a precizat Krausser.
Katharina reală – o săsoaică de 17 ani
Despre dragostea pasională dintre Dracula şi frumoasa Katharina, istoricul Diana Krausser a menţionat: „Se pare că a fost o dragoste pasională princiară interzisă într-un mare oraş cosmopolit transilvan care depindea, politic, de trei mari regalităţi vecine şi de alte două occidentale. Prinţul palatin «Dracula» ca şi «mare Voievod» (Duce) reprezenta noua ramură dinastică ungară a «Corvinilor» – desprinşi din dinastiile romane Aragoneze şi Angevine – ca şi străvechi apărători militari ai întregii regiuni răsăritene europene, iar «EA» era fiica germanităţii meşteşugăreşti şi comerciale din Transilvania, aflată sub protecţia politică a împăraţilor Habsburgi… «Katharina» a fost un personaj real, o prea-frumoasă săsoaică de 17 ani, fiica magistrului ţesătorilor Thomas Sigmed-Siegal (varianta «Siegel»), originar din Flandra şi venit la Braşov pentru a-i învăţa pe tineri arta textilă, şi a unei mici nobile braşovene, Suzanne Lorencz, din familia Fröne-Weiss. KATHARINA a fost numită mai târziu de bohemieni şi ceilalţi «slavici» din Braşov «TKALCOVNA» („kaltzona”), care înseamnă în cehă «ȚESĂTORIE» şi dovedeşte că acest oraş a fost, până în 1950, cel mai mare centru al ţesutului şi de prelucrare a lânii şi inului, nu numai din estul Transilvaniei, ci şi din întreaga regiune răsăriteană a Europei”.
Articolul complet pe Cotidianul.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
