Munca la negru este în continuare un fenomen cu rădăcini adânci în peisajul economic local. Numărul angajaţilor fără contract de muncă descoperiţi de inspectorii de muncă că lucrau pe raza judeţului a crescut cu 5,5% în primul semestru din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016.
În intervalul ianuarie-iunie din acest an, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) a organizat peste 1.000 de controale doar pentru a descuraja munca fără forme legale în rândul patronilor ieşeni, dar şi a antreprenorilor cu firme în alte localităţi, dar prezente cu puncte de lucru în Iaşi. În urma verificărilor au fost sancţionaţi 45 de angajatori care practicau munca fără forme legale (96 de persoane fără contract), valoarea totală a amenzilor aplicate de inspectori fiind de 844.500 de lei. Cuantumul amenzilor pentru muncă la negru în judeţ în primele şase luni din 2017 este cu 7,7 procente mai redus faţă de datele consemnate în semestrul I din 2016. Atunci, reprezentanţii ITM descopereau 62 de angajatori cu nereguli pentru care lucrau în afara legii 91 de persoane.
Topul firmelor cu “negri”
Cea mai consistentă “captură” din acest an a inspectorilor de muncă a fost în luna martie, când au fost depistaţi 12 patroni şi valoarea sancţiunilor a depăşit valoarea de 210.000 lei. Recordul de “negri” din acest an este deţinut de societatea Antagos, potrivit surselor “Ziarului de Iaşi”, firmă cu domeniul principal de activitate “spălarea şi curăţarea articolelor textile şi a produselor din blană”, la care lucrau şase persoane fără forme legale. Pe locurile doi şi trei în topul muncii ilicite în judeţ în primele şase luni din 2017 sunt firmele Andrei Fan Construct şi Global Games Trend, fiecare cu câte 5 persoane prinse fără forme legale.
Recordul “all-time” al inspectorilor de muncă de la Iaşi datează din iunie 2014, atunci când la o firmă de construcţii din Botoşani cu operaţiuni în judeţul nostru au fost găsiţi 26 de persoane cu nereguli.
Campanie de informare
De pe 14 iunie şi până pe 31 august 2017, ITM organizează o serie de activităţi preventive în acest domeniu, în cadrul “Acţiunii de informare şi conştientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată”, organizată la nivelul întregii ţări de Inspecţia Muncii. “Acţiunea îşi propune creşterea gradului de conştientizare a entităţilor care pot avea calitatea de angajator şi folosesc forţă de muncă fără respectarea prevederilor legale, respectiv a persoanelor care desfăşoară activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă, raportat la consecinţele sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată, precum şi clarificarea unor aspecte privind modul de interpretare şi de aplicare a unor prevederi legale din domeniul relaţiilor de muncă. În cadrul acestei acţiuni, ITM organizează întâlniri cu angajatorii, la sediul din Iaşi, Moara de Foc nr. 31, etaj 2, Sala de consiliu, conform următorului program: 10 august 2017, ora 10:00-12:00; 17 august 2017, ora 10:00-12:00; 24 august 2017, ora 10:00-12:00; 31 august 2017, ora 10:00-12:00. Aşteptăm cu deschidere toţi angajatorii interesaţi de transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată, în contextul noilor reglementări privind definirea, prevenirea şi sancţionarea muncii nedeclarate”, se menţionează în comunicatul semnat de inspectorul-şef George Albulescu şi publicat pe pagina de internet a instituţiei.
Sancţiuni mai mari
Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Muncii, potrivit căreia munca nedeclarată va fi pedepsită mai aspru. Ordonanţa a fost publicată luni în Monitorul Oficial. Potrivit noilor modificări aduse Codului Muncii, poate fi sistată activitatea unui angajator dacă primeşte la muncă o persoană fără încheierea unui contract individual, caz care se pedepseşte de acum şi cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată. De asemenea, conform Mediafax, activitatea unei societăţi poate fi sistată şi dacă angajatorul primeşte la muncă o persoană fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, fiind aplicată şi amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoanăidentificată. Sancţiunile pentru angajat şi angajator sunt similare şi dacă firma primeşte la muncă un salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. “Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii, prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi constituirea şi plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitatea nedeclarată”, potrivit aceleiaşi ordonanţe.