Finanțările europene pentru creșterea competitivității IMM-urilor, în noua perioadă de programare 2021-2027, generează un scandal major, consumat totuși discret între consultanți și autoritățile de management. Există nemulțumiri mari legate de modul de depunere a proiectelor care permit unui proiect cu puncte mai puține să obțină finanțare înaintea altuia cu punctaj mai mare, dar și de rapiditatea nerealistă de urcare a unor proiecte în platforma gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și STS.
Sunt sume mari de bani care merg atât către beneficiari, cât și către consultanți, de unde și miza discuțiilor aprinse dintre autorități și reprezentanții beneficiarilor.
Teoretic, finanțările europene au drept scop acordarea banilor unor proiecte care ar trebui să intre într-o competiție pe baza unor criterii prestabilite.
Doar că principiul competitivității, clamat de ghidurile de finanțare și declarațiile miniștrilor și secretarilor de stat, este surclasat de un altul: primul venit, primul servit.
Asta face ca întreaga competiție de proiecte să se bazeze pe rapiditatea cu care sunt încărcate proiectele în platformă.
Iar aici apare magia, sau poate, mai bine zis, tehnologia: unele proiecte sunt încărcate în aproximativ 4-5 minute, cu toate că unui consultant obișnuit, cu experiență, i-ar lua aproximativ o oră pentru același lucru.
Mai mulți consultanți cu care a discutat G4Media indică softuri care pot face acest lucru cu o rapiditate mult superioară unui om.
În plus sunt și alte probleme: diferențe și neclarități în instrucțiunile de completare, probleme de funcționare a platformei și altele. De exemplu, spun unii consultanți, deși în instrucțiunile de completare a cererii de finanțare se indică faptul că anumite secțiuni nu se vor completa, validarea cererii de finanțare indică o eroare dacă rămân necompletate.
Mai mult, unele tipuri de finanțări, deși eligibile teoretic, nu au în realitate nicio șansă la depunere: spre exemplu, proiectele care includ o construcție, a căror documentație poate presupune un drum ocolitor pe la agențiile de protecția mediului, drum care durează de la săptămâni la luni.
Pe scurt, acestea ar fi câteva dintre problemele înregistrate legate de modul de depunere a proiectelor pe programele regionale.
Situația generează agitație în interiorul firmelor de consultanță. Fiecare încearcă să găsească cele mai bune variante pentru a încărca rapid documentațiile clienților.
Unele firme angajează mai mulți oameni în perioada depunerilor și chiar fac sesiuni de antrenamente pentru urcarea documentelor. Pe conturile de Facebook ale unor consultanți apar chiar fotografii din perioada acestor antrenamente, în care se observă un număr mare de oameni și computere, care se antrenează.
Totuși, șansele nu sunt prea mari, dacă, să spunem, altcineva utilizează softuri speciale. Este și suspiciunea unui număr mare de consultanți, care totuși nu vor să vorbească public despre asta. O fac însă între ei și pe grupurile pe care le au pe WhatsApp și Facebook.
Ce s-a întâmplat
Agențiile de dezvoltare regională, devenite începând cu actuala alocare financiară autorități de management (AM-uri), au elaborat fiecare câte un ghid pentru finanțările destinate creșterii competitivității IMM-urilor.
Spre exemplu, în ghidurile respective, atât ADR Nord-Vest, cât și ADR Centru, indică tipul de apel ca fiind unul de tip competitiv cu termen limită de depunere.
Apelul competitiv cu limită de depunere presupune depunerea proiectelor într-o perioadă prestabilită, evaluarea tuturor cererilor și ordonarea acestora în funcție de punctaj, spun mai mulți consultanți cu care a discutat G4Media.
Însă nu se întâmplă chiar așa. În ghiduri au fost introduse praguri de excelență, a căror utilizare ar putea urgenta procesul de evaluare și selecție. Adică ar putea fi evaluate doar proiectele care îl îndeplinesc și care ar fi ierarhizate în funcție de punctaj.
Doar că acele proiecte care îl ating intră direct în etapa de contractare, în ordinea depunerii cererilor de finanțare. Deci nu în ordinea punctajului (autoevaluat de cel care depune și ulterior verificat de autoritatea de management), ci în ordinea în care au fost încărcate pe site.
Este un alt fel de a spune ”primul venit, primul servit”.
La ADR Nord-Vest, sunt trei praguri de excelență: 90, 80 și 70 de puncte, iar la ADR Centru, un singur prag, de 80 de puncte. De aici, mai departe, în evaluare intră prioritar proiectele care au peste 90 (Nord-Vest) și 80 (Centru), în ordinea depunerii și nu a punctajului.
Asta face ca, spre exemplu, un proiect de 100 de puncte să piardă în fața unuia de 90 de puncte, dacă a fost urcat după acesta.
Și aici apar problemele.
Până luni seara, la ADR Nord-Vest erau depuse 409 proiecte (sesiunea este deschisă). În prima zi a depunerii, în data de 25 septembrie, au fost depuse primele 335 de proiecte.
Bugetul alocat pentru proiecte, de 47 de milioane de euro, a fost acoperit de proiectele depuse în primele 23 de minute, în număr de 41. Există evident posibilitatea ca unele proiecte să nu facă pragul de excelență sau să nu fie eligibile, dar ipotetic, prin aceste proiecte s-a acoperit bugetul total.
Tot teoretic, dacă toate cele 41 de proiecte îndeplinesc pragul de excelență, restul celor câteva sute de proiecte au fost depuse degeaba, chiar dacă au avut punctaj mai mare.
Finanțarea nerambursabilă poate ajunge la 1,5 milioane de euro per proiect.