NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Ritualuri practicate în Săptămâna Mare. De ce Moşii din Joia Mare sunt printre cele mai răspândite zile de pomenire

Creştinii ortodocşi au intrat în cea mai importantă şi intensă săptămână din calendarul bisericesc. Pe lângă momentele liturgice speciale, Deniile, în aceste zile sunt practicate şi ritualuri specifice.

 


Potrivit etnografului Ovidiu Focşa, de la Muzeul Etnografic al Moldovei, a explicat de ce această perioadă premergătoare Sărbătorilor Pascale este foarte importantă. „Perioada sărbătorilor pascale era aşteptată de întreaga comunitate de creştini, gesturile şi ceremoniile de cinstire a morţilor, fiind încărcate de semnificaţii. Pentru că vorbim de o perioadă mai lungă, întinsă de la Duminica Floriilor şi până în Duminica Tomii, prima de după Paşti şi nu de o zi sau de o noapte de sărbătoare, abundenţa practicilor ritual – ceremoniale, menite să dea sens acestor zile, trezind în conştiinţa oamenilor importanţa celui mai mare eveniment al creştinătăţii, sunt de luat în seamă“, a spus etnograful. Concentrarea şi importanţa lor, creştea exponenţial, pe măsura apropierii de punctul culminant – Învierea Domnului: „din acest motiv, Săptămâna Mare numită şi a Patimilor rememorează anual patimile Mântuitorului Hristos, trădarea, supliciul, moartea martirică pe cruce, fiind trăită într-un registru propriu şi personal de fiecare creştin în parte. Dincolo de momentele liturgice speciale (Deniile) la care participă creştinii, se fac ultimile pregătiri ale casei şi gospodăriei, multe având rol profilactic şi purificator, se curăţă mormintele, se aprind focuri în curţi şi în cimitire, aştepându-se ziua de joi, în care sunt aşteptate sosirea sufletelor celor plecaţi dincolo“. În lumea satului, dar nu numai, „Moşii din Joia Mare sunt printre cele mai răspândite zile de pomenire, având legătură cu patimile Mântuitorului, ulcelele cu apă ori cu vin, colacii şi lumânările aprinse însoţesc focurile purificatoare ce încălzesc sufletele morţilor. Cu această ocazie li se pregăteşte scaun de hodină, masă pe mormânt, căldură, de la focul cel mare, al crengilor de boz şi de alun, câte una pentru fiecare mort din neam, rupte şi nu tăiate, de către copii, în preziua Joii Mari. În această zi există un amestec de teamă şi veneraţie, calendarul popular amintind de Joimăriţă sau Joimărică demonul cânepii şi a inului, duhul torcătoarelor, pedepsind fetele şi femeile leneşe, ce nu au terminat de tors cânepa până în joia Paştelui, rolul educativ al acestei secvenţe magice fiind mai mult decât elocvent“. Totul culminează cu Noaptea Sfântă a Învierii, biserica fiind locul în jurul căreia gravitează întreaga activitate. „Curtea bisericii şi cimitirul, cunoaşte o efervescenţă nemaiîntâlnită pe parcursul întregului an calendaristic, slujba religioasă fiind însoţită de practici rituale: aprinderea focurilor purificatoare pe dealurile din apropiere sau chiar în curte şi cimitire, păzitul toacei pentru a nu fi furată, trasul cu puşca, toate sunt momente care au rolul de a păstra o permanentă stare de veghe, ce trebuie să se transmită fiecărui creştin în parte, deviza fiind, în această noapte sfântă nimeni nu doarme!“.

articolul complet pe www.adevarul.ro

Advertisements
Loading...

Related posts

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 2 februarie praznicul împărătesc Întâmpinarea Domnului

Redacția

Zeci de credinicoși, alături de preoți, au participat la procesiunea de Florii din Pașcani

Oana Cordoneanu

Trupa de teatru ”Fenomenalii” vă invită la ”Un testament de pomină”

Răzvan Grecu

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site