S-a născut și a copilărit în municipiul Pașcani, iar acum a scris o carte despre cum ar trebui să ne hrănim copilul corect, pentru un mod de viață cât mai sănătos. 
Ramona Ionescu este autoarea cărții “Rețete sănătoase pentru un bebe mâncăcios”. Ne-a vorbit despre dorința ei de a avea un copil sănătos și bine educat, precum și de timpul acordat documentării în ceea ce privește nutriția la bebeluși.
A răspuns tuturor întrebărilor ce țin de buna educare în domeniul gastronomic pentru cei mici, și ne-a dat câteva sfaturi demne de urmat.
Am cunoscut un om licențiat în drept care a pus pe primul loc în viața sa nevoile lui Matias, muza în scrierea acestei cărți.
1.Spune-ne cum v-ați descrie în câteva cuvinte?
Sunt un om simplu şi sănătos. Sănătos pentru mine înseamnă să radiezi zilnic de fericire şi iubire, să fii calm şi liniştit, mereu recunoscător şi deschis spre cunoaştere şi spre o viaţă cât mai echilibrată.
2. Spuneați că locuiti în Iaşi? Înainte să ajungi în Iaşi unde ați stat? Ce faceți în momentul de faţă? Şi aici mă refer la pregătirea educaţională pe care o aveți.
Întra-devar acum locuiesc în Iaşi, însă mă leagă multe amintiri şi trăiri speciale de oraşul Paşcani. Aici m-am născut şi am copilărit până la terminarea liceului. Ulterior, am plecat la Iaşi, unde am studiat la Univesitatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, sunt licenţiată în Finanţe şi Drept şi am terminat şi un master în Finanţe-Asigurări.
Momentan sunt administrator şi economist în cadrul firmei, însă munca care imi aduce cea mai mare satisfacţie şi împlinire sufletească este aceea de a fi mamă.
3. De la ce a pornit totul?
Mati a fost cel care m-a inspirat să realizez acestă carte. Mi-am dorit şi îmi doresc să reuşesc să arunc o lumină proaspătă asupra artei de a hrăni bebeluşul oferind părinţilor interesaţi, reţete simple, sănătoase, pline de dragoste şi pasiune.
4. Când visul prindea contur, cu cine ați vorbit despre ceea ce urma să faci? V-ați adunat familia, i-ați înştiinţat, sau le-ați cerut sfatul?
Sincer sfaturi nu am cerut, însă sprijin şi înţelegere am primit din partea întregii familii, însă consider ca fiecare dintre noi avem o vocaţie, trebuie doar să ne-o descoperim şi dacă simţim să o împărtăşim şi celor din jur.
5. Când ați început să vă documentați asupra nutriţiei?
Cercetarea mea asupra nutriţiei a început cu precădere în momentul în care am aflat că sunt însărcinată. Am citit multe cărţi de specialitate, am avut diverse discuţii cu specialişti în domeniu şi mi-am dorit să fiu pregatită să-i ofer copilaşului ce urma să vină pe lume o alimentaţie sănătoasă întrucât eram conştientă că obiceiurile alimentare se deprind de la o vârstă fragedă ori gusturile cu care el se va obişnui sunt acelea pe care le va prefera o viaţă întreagă.
6. Cât a durat efectiv scrierea cărţii? Ce făcea Matias în tot acest timp?
Scrierea cărţii a durat aproximativ 2 ani şi nu a implicat un efort imens întrucât Mati a fost cel care m-a ajutat şi m-a inspirat să concep reţetă după reţetă pe măsură ce el accepta cu multă poftă toate deliciile pe care i le pregăteam.
7. Toate acele retete pe care le-ați publicat le ştiaţi din familie sau le-ați inventat?
Ca toata lumea la început am încercat să urmez diverse tipare de preparare, însă am simţit că trebuie să prepar totul după propriu gust. Anumite reţete de bază le ştiam de la mama mea şi apoi le-am adaptat. Mi-am format anumite principii şi încerc zilnic tot felul de combinaţii. Lucrez mereu la reţete noi, aproape că nici o mâncare nu seamănă cu alta.
10. Din aceste reţete ați eliminat anumite fructe sau legume?
Nu am eliminat nici un fruct sau legumă, însă prefer produsele locale, de sezon, din surse cât mai sigure sau în varianta ecologică.
11. Spuneți-ne câteva lucruri despre carte şi cui se adresează.
Cartea este dedicată tuturor părinţilor care doresc să-şi îmbunătăţească stilul de viaţă şi să aibă copii cu deprinderi sănătoase. Această carte conţine reţete atât pentru mic dejun, prânz şi cină, cât şi ce substanţe nutritive şi beneficii ne oferă fiecare aliment folosit în prepararea reţetelor. Ingredientele pe care le-am folosit cel mai probabil fiecare dintre noi le avem la îndemână, iar principalul lucru pe care l-am urmărit a fost ca acestea să fie combinate corect şi să ofere o valoare nutritivă semnificativă şi astfel să ii ajute pe copii să-şi descopere papilele gustative, care sunt esenţiale în stabilirea preferinţelor pentru legume, fructe şi alte super-alimente, importante pentru o creştere şi o dezvoltare armonioasă.
12. Ştiu că sunteți vegetariană, cum ați renunţat la produsele de origine animală?
La începutul sarcinii organismul meu nu a mai tolerat carnea şi treptat pe măsură ce înlocuiam produsele de origine animală cu cele de origine vegetală am observat că mă simt mult mai bine.
13. Ce sfaturi aveți pentru femeile însărcinate şi ce alimente ați consumat pe timpul sarcinii?
Din momentul în care noua viaţă se află în trupul nostru, avem răspunderea de a transmite acesteia elementele nutritive necesare dezvoltării pe parcursul celor 9 luni. Am primit în acea perioadă tot felul de sfaturi, mănânca bine, acum ai de hrănit doi, mănânca tot ce îţi este poftă. Însă am ajuns să înteleg că a mă hrăni bine nu înseamnă o alimentaţie bogată în grăsimi, colesterol şi calorii.
Pe parcursul sarcinii am consumat cereale integrale, nuci, seminţe, fructe de tot felul, legume divers colorate, leguminoase.
Cel mai bun sfat pe care pot să îl dau femeilor însărcinate este să consume cât mai multe produse naturale din surse cât mai sigure, să renunţe la produsele rafinate şi procesate şi să aibă o stare de spirt constantă: mereu încrezătoare, liniştite, fericite şi cu o minte sănătoasă.
14. Familia dumneavoastră este vegetariană?
Soţul meu de scurt timp este lacto-ovo-vegetarian, adică el a renunţat doar la carne, a fost propria lui alegere, iar copilul este liber să aleagă. În prezent copilul este preponderent vegetarian, întrucât îmi refuză mâncărurile gătite cu produse de origine animală.
15. Ce beneficii v-a adus faptul că sunteți vegetariană?
În primul rând nu am nici o lipsă în organism, întrucât nu există nutrient care să nu poată fi luat din vegetale.
Mă hrănesc mult mai bine întrucât sunt foarte atentă la tot ce mănânc.
Digestia este mult mai uşoară şi am mult mai multa energie zilnic.
Nu mănânc substanţe pe care nu le ştiu; când te hrăneşti cu carne, ouă, lactate consumi şi hormonii cu care animalele cu pricina au fost injectate pentru a creşte mai repede sau antibioticele cu care au fost tratate.
Consumul mare de fructe şi legumele îmi oferă un aport ridicat de vitamine şi minerale, inclusiv cantităţi importante de fibre.
Proteinele din leguminoase sunt foarte bine asimilate şi folosite de organism.
Şi nu în ultimul rând râvnitele îmbunătăţiri ale aspectului fizic (pierderea în greutate, fără celulită, luminozitatea pielii), practic acest stil de viaţă sănătos mi-a adus sănătate.
16. Cât timp petreceți în bucătărie?
Bucătăria vegetariană nu se compară cu bucătăria tradiţionala, care ocupă mult timp. Dacă am toate ingredientele la dispoziţie în maxim 30 de minute pot pregăti câteva feluri de mâncare.
17. Ce ar trebui să ştie o mamă despre alimentaţia copilului şi mai ales când începe diversificarea?
Diversificarea alimentaţiei începe în jurul vârstei de 6 luni li presupune introducerea progresivă a altor alimente prin înlocuirea parţială sau totală a meselor de lapte.
18. Cum ne dăm seama dacă bebeluşul este pregătit să consume alimente solide?
Fiecare bebeluţ este unic, însă cum am menţionat şi anterior în jurul vârstei de 6 luni ei sunt pregăţiti să consume alimente solide. În crearea acestei nevoi un rol important îl au semnalele pe care bebeluşul ni le arată:
are control asupra capului şi reuşeşte să şi-l ţină singur, fără suport;
este apt să stea în funduleţ, rezemat de spătarul unui scaun;
se arată interesat de mâncare atunci când ceilalţi mănâncă;
îţi dublează greutatea avută la naştere.
19. Ce reguli trebuie respectate odată cu începerea diversficării?
Orice aliment nou se introduce treptat când copilul este perfect sănătos;
Diversificarea se va face cu copilul aşezat în şezut, eventual într-un scăunel, nu pe spate şi nu cu biberonul;
Se începe cu o linguriţă şi se măreşte cantitatea progresiv până se ajunge la înlocuirea întregii mese de lapte;
Se dă un singur aliment nou odată pentru a putea indentifica posibilele reacţii alergice sau tulburări digestive;
Alimentele noi se introduc la o distanţă de cel puţin 3 zile;
Dacă se refuză un aliment nou se întrerupe administrarea lui şi vom încerca să i-l oferim peste câteva zile şi vom observa că de cele mai multe ori vor accepta mâncărurile pe care iniţial le-au respins;
Important este să nu forţăm copilul să aşteptăm şi să-l lăsăm pe el să decidă când şi cât să mănânce.
FĂ O NOMINALIZARE PENTRU GALA ACTUALITATEA TV 2016
{module Fă o nominalizare pentru Gala Premiilor Actualitatea TV 2016}
20. În ce ordine se introduc alimentele pentru sugar?
Pentru început v-aş sfătui să începeţi cu fructele preparate termic. Le puteţi fierbe sau le puteţi coace la cuptor. Prefer cea de-a doua metodă întrucât le ajută să-şi păstreze mult mai mult savoarea.
Principalele motive pentru care vă recomand preparea termică a fructelor, cel puţin într-o primă etapă a diversificării este datorită faptului că stomacul copilului digeră mai uşor alimentele preparate termic şi totodată se evită contaminarea cu bacterii şi alte substanţe chimice.
Continuaţi apoi cu cerealele, însă mare atenţie la cele care conţin gluten întrucât mulţi copii au intoleranţă la gluten.
Cerealele fără gluten sunt: orezul, porumbul, hrişca, meiul, quinoa, amaranthul, iar cele cu gluten grâu, ovăz, secară, orz.
Dupa ce s-a inlocuit in totalitate masa de dimineaţă, puteţi începe cu introducerea treptată a legumelor, cu menţiunea ca şi acestea iniţial să fie preparate termic. În jurul vârstei de 8 luni se pot introduce leguminoasele (linte, mazăre, fasole, năut, soia) şi produsele de origine animală, aici vă recomand carnea de curcan şi ouăle de prepeliţă procurate din surse sigure.
Tot ce trebuie să faceţi e să vă urmăriţi copilul, să aveţi încredere în el şi în voi. Cu multă răbdare şi cu un start bun, diversificarea alimentaţiei unui copil vi se va părea foarte uşoară!
21. Dați-ne câteva exemple de fructe şi legume cu care se poate începe diversificarea.
Fructe puteti începe cu măr, pară, nectarină, piersică, avocado, banană;
Legume: cartof, păstârnac, ardei, ceapă, morcov, dovleac, dovlecel, cartof dulce, rădăcină de pătrunjel.
22.Cum ar arăta un meniu zilnic pentru copii?
Masa de dimineaţă-ora 8.00- cereale, fructe, nuci, seminţe, fructe uscate, lapte vegetal;
Prânz ora 12,00-13.00- legume gătite, supe creme, legume crude, leguminoase gătite;
Cina ora 18.00 cereale cu lapte vegetal, supe creme de legume, cereale cu legume, iaurt de capră;
Gustări ora 10.00, 16.00- fructe, biscuiţi de casă, suc de fructe sau de legume.
Acest meniu este valabil atât pentru copii cât şi pentru adulţi.
23. Oferiți-ne câteva detalii despre cum ar trebui să combinăm corect alimentele?
Asocierea corectă a alimentelor ne scapă de senzaţiile neplăcute de balonare, disconfort gastric şi multe alte boli.
Există 4 grupe de alimente:
♡ Grupa1- Carbohidraţii şi amidonul (orez, cartofi, pâine, dulciuri, dovleac, nucă de cocos, morcov,păstârnac);
♡ Grupa 2- Proteinele ( seminţe, nuci, lactate, ouă, carne, peşte, avocado, ciuperci, mazăre);
♡Grupa3-Legumele;
♡ Grupa 4- Fructele.
Combinările corecte:
♡Grupa1–Grupa3;
♡Grupa2–Grupa3;
♡ Grupa 4- se consumă de preferat singure, pentru a fi digerate mai rapid şi pentru a se absoarbe mai uşor nutrienţii.
Pe scurt există alimente care nu sunt compatibile şi a căror combinare la aceeaşi masă crează disconfort. Principiul este simplu, alimentele care conţin proteine precum carne, oua, peşte, fasole, linte au nevoie de un anumit tip de enzime pentru a fi digerate, mai exact acid clorhidric, iar alimentele bogate în amidon precum pâine, paste, cartofi, cereale necesită un alt tip de enzime şi anume enzime alcaline. Cele doua tipuri de enzime dacă se află în acelaşi timp în stomac blochează procesul de digestie ducând la intoxicarea organismului, iar pe o perioada mai lungă aceasta cauzează serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul digestiv, care include arsuri sau reflux gastro-esofagian, crampe, gaze, constipatie, colite, boli nervoase, slăbirea şi încetinirea organismului etc.
24. Ce părere aveți despre mâncarea pentru bebeluşi pregătită în casă sau cumpărată?
Nimic nu se compară cu gustul unei mese proaspete făcute în casă şi nici nu încape îndoială că este mult mai hrănitoare decât variantele pe care le găsim în comerţ. De ce? Pentru că toate ingredientele folosite în prepararea mâncărurilor de-a gata pentru bebeluşi sunt expuse la temperaturi foarte ridicate pentru a fi sterilizate şi pentru a avea un termen de garanţie mai îndelungat. În acest proces dispare o mare parte din aromele naturale şi chiar mai rău, unele substanţe nutritive esenţiale. Ca să vă convingeţi comparaţi un piure făcut în casă cu unul cumpărat. Vă garantez ca diferenţa vă va uimi!
25. Să alegem sau nu produse organice?
În ultimii ani, interesul faţă de produsele organice a luat o mare amploare. De vreme ce părinţii s-au arătat mai preocupaţi de consecinţele pe care le-ar putea avea rezidurile pesticidilor asupra sănătăţii propriilor copii, alimentele organice pentru bebelusi au devenit mult mai populare. Cea mai importantă caracteristică a alimentelor ecologice este faptul că nu au fost modificate genetic şi nu conţin substanţe chimice sintetice precum îngrăşăminte, pesticide, hormoni de creştere sau antibiotice.
26. Am auzit des întrebarea că „ nu il poţi feri o viaţă întreagă”, cum credeți ca va reuşi copilul dumneavoastră să nu fie tentat de dulciuri, produse fast-food şi nu numai?
Da, tocmai de aceea vreau să mă asigur că la vârsta potrivită copilul meu va şti ce este benefic sau nu, dar mai ales va putea face alegerile corecte atunci când va avea ocazia. Îl implic zilnic în prepararea mesei şi îi explic pe înţelesul lui care sunt beneficiile şi avantajele alimentelor naturale pe care le consumă şi de asemenea ce i se poate întâmpla dacă consumă altceva decât îi oferă mama şi tata. Consider ca ei învaţă ce este mai bun pentru ei în funcţie de ceea ce noi parinţii socotesc a fi cel mai bun.
În final liberul arbitru îşi va spune cuvântul, însă am convingerea că atât eu cât şi soţul meu facem tot ce ne stă în putinţă pentru a putea reuşi să-i menţinem o stare perfectă de sănătate din toate punctele de vedere.
27. In final oferiți-ne câteva sfaturi şi de ce ar trebui să cumpărăm această carte?
Am credinţa că părinţii care au răsfoit sau vor răsfoi această carte vor divorţa de obiceiurile alimentare moştenite greşit şi vor introduce în alimentaţia micuţului lor, alimente integrale, adică în formă cât mai naturală, nerafinate, neprocesate, esenţiale pentru buna evoluţie şi dezvoltare a acestuia.
Vă îndemn să vă ocrotiţi copiii, oferiţi-le dragoste şi darul de a mânca sănătos, însă nu uitaţi că trebuie chiar dumneavoastră să fiţi un model pentru ei!
{jcomments off}
Citește și: {loadposition articlescategoryload}