Ministrerul Justiţiei a publicat, miercuri, forma actualizată a legilor Justiţiei, a căror adoptare este asumată în PNRR până în trimestrul II al anului viitor, adică până cel târziu la finalul lunii august 2023. Noua formă a legilor Justiţiei ar urma să îi redea preşedintelui Klaus Iohannis autoritatea pe care o avea în urmă cu câţiva ani în numirea procurorilor-şefi şi în desemnarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Spre exemplu, şeful statului ar putea refuza de câte ori vrea propunerile de procurori, însă numai prin motivarea alegerii.
Rolul preşedintelui în alegerea procurorilor-şefi şi a conducerii Curţii Supreme a fost eliminat în 2018, când coaliţia PSD-ALDE a modificat legile Justiţiei. Concret, Klaus Iohannis a fost total exclus din procedura de numire a conducerii Instanţei Supreme, iar în ceea ce priveşte numirea liderilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, coaliţia de la acea vreme l-a lăsat pe Iohannis cu puterea de a refuza doar o singură dată propunerea venită de la Ministerul Justiţiei pentru cele trei funcţii.
Iohannis s-ar putea implica şi pe lângă Consiliul Concurenţei
Şeful statului ar putea avea un cuvânt greu de spus şi în alegerea membrilor din Consiliul Concurenţei. După cum au declarat surse liberale pentru „Adevărul”,
» Citește continuarea pe pagina autorului