NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Cultură

Obiceiuri de Anul Nou păstrate cu sfinţenie în Moldova

Obiceiurile mascaţilor care trec din casă în casă datează din timpuri arhaice. Jocul Caprei sau al Ursului îşi au originile în ceremonii păgâne prin care strămoşii noştri idolatrizau animale considerate sacre. Ursul, capra, căiuţii sau Banda Jianului umblă prin curţile gospodarilor de la sate ca să alunge anul vechi şi să-l primească cum se cuvine pe cel nou.

Unele obiceiuri ale mascaţilor care colindă fiecare uliţă sunt vechi de sute de ani şi aduse pe pământ românesc chiar şi din alte ţări. În ajunul Anului Nou, bărbaţi tineri şi bătrâni umblă prin satele din Moldova cu Capra, Ursul, Căiuţii, Cerbul sau cu Banda Jianului. Cetele de urători se întâlnesc, de obicei, în centrul localităţii unde ţin prima reprezentaţie pentru toţi sătenii după care merg să ure din casă în casă. Mascaţii, costumaţi în funcţie de ceata pe care o reprezintă, respectă prin jocul abordat datini străbune, unele vechi de sute de ani. Umblatul cu Capra, cunoscut şi cu numele de Jocul Caprei, se practică în unele zone din Moldova în tot intervalul de la Crăciun la Anul Nou.

Potrivit etnologilor, sceneta aminteşte de Naşterea Domnului, capra simbolizând animalele care au asistat în ieslea din Betleem la venirea pe lume a lui Hristos. Din Jocul Caprei a derivat de-a lungul timpului Jocul cerbului sau al Căiuţilor. Animalele sunt reprezentate de fiecare dată de o mască sculptată în lemn care simbolizează capul acestuia, restul trupului fiind confecţionat din mantie colorată peste care, de cele mai multe ori, se lipeşte hârtie creponată. Cercetătorii consideră că umblatul cu Capra datează din vremuri arhaice, pe când strămoşii noştri organizau diferită ceremonii închinate morţilor. Umblatul cu Ursul sau Jocul Ursului este un obicei specific Moldovei care se ţine numai în ajunul Anului Nou.

În funcţie de localitatea în care se organizează, ceata de mascaţi din grupul Ursului numără mai mulţi tineri sau bătrâni care pe lângă rolul de „urs” sau „ursar” îndeplinesc şi funcţia de doctori, vraci sau preoţi. Urşii sunt reprezentaţi de bărbaţi îmbrăcaţi în blana animalului pe care îl joacă, uneori aceasta cântârind peste 50 de kilograme. De regulă, aceştia se mişcă greoi şi apăsat, precum urşii din pădure. În dreptul urechilor, în unele cazuri, pe blana ursului sunt cusute buchete de fâşii de material roşu, care au rolul de a feri animalul de deochi. Urşii sunt conduşi de ursari, iar ceata are în faţă muzicanţi. Jocul acestuia se desfăşoară în ritm de tobe, pocnitori şi cântec de fluier.

Cercetătorii sunt de părere că umblatul cu Ursul îşi are originile în cultul tracilor pentru acest animal. Ursul joacă la începutul anului pentru a purifica gospodăriile de duhurile rele şi pentru a aduce belşug în noul an. Banda Jianului se întâlneşte mai ales în satele din judeţul Iaşi. Iancu Jianu, haiduc, îşi caută dreptatea şi fuge din faţa autorităţilor. El este prins de oamenii legii, dar fraţii săi de cruce, haiducii, îl răscumpără cu o pungă de bani. Iancu Jianu este un simbol al luptei împotriva celor care au ocupat teritoriile româneşti.

sursa www.adevarul.ro

 Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

loading...
Advertisements

Related posts

Ansamblul Rapsozii Siretului – locul III la Festivalul Internațional Cătălina de la Iaşi

Ema Roman

De 8 martie, mamele au fost sărbătorite la Clubul Copiilor

Ema Roman

Cea mai veche şcoală de dascăli din Ţările Române, cea din Iași, stă să cadă

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site