Cu cât negocierile politice pentru formarea noului guvern vor fi mai lungi, cu atât mai mari sunt riscurile ca măsurile fiscale care se vor lua să fie suboptimale (o creștere mai mare decât cea planificată a uneia sau mai multora dintre impozitele principale). Riscurile la adresa creșterii care decurg din contextul electoral actual sunt mai mari, arată o analiză a ING, asumată de economistul șef al instituției, Valentin Tătaru și de Ștefan Posea, economist ING, care monitorizează piețele din România, Bulgaria, Serbia și Croația.
Reforma fiscală care trebuie să înceapă anul viitor ar putea încetini creșterea economică și ar putea reaprinde inflația, notează autorii analizei. De urmărit sunt structura, magnitudinea și calendarul acestor modificări fiscale, spun cei doi economiști.
„Răbdarea pieței privind evoluțiile fiscale a fost testată constant pe tot parcursul anului”
Recâștigarea credibilității pe frontul fiscal este, de asemenea, o necesitate, mai ales după un an în care deficitul bugetar ar putea depăși 8,0% din PIB.
Menținerea accesului pe piețele financiare și a finanțării la costuri reduse sunt și ele deosebit de importante într-un moment în care friendshoring-ul (investiții în țări cu valori politice, economice și culturale similare) și nearshoringul (atunci când firmele își mută operațiunile către țările vecine sau din apropiere) vor rămâne prioritare.
» Citește continuarea pe pagina autorului