Avertismentele experților despre politicile fiscale nesustenabile se dovedesc profetice, în timp ce cel mai mare deficit din Europa declanșează măsuri corecționale drastice.
Traiectoria fiscală a României a luat o întorsătură dramatică, validând avertismentele anterioare ale experților financiari care au pus sub semnul întrebării credibilitatea proiecțiilor bugetare ale guvernului. Ceea ce a început ca îngrijorare legată de un aparent modest obiectiv de deficit fiscal de 6% a evoluat într-o criză fiscală în toată regula, cu deficitul general al administrației publice din România ajungând la 9,3% din PIB în 2024 – cel mai mare din Uniunea Europeană.
Dezintegrarea disciplinei fiscale a României oferă un studiu de caz izbitor asupra consecințelor planificării bugetare nerealiste și ale corecțiilor inevitabile de piață care urmează. Adrian Codirlasu, o voce proeminentă în cercurile economice românești, avertizase asupra exact acestui scenariu, estimând că obiectivele ambițioase de deficit se vor dovedi nesustenabile și vor forța guvernul să facă corecții inflaționiste.
Bugetul care nu a fost niciodată
Bugetul pe 2024, aprobat în februarie cu proiecția sa de 6% deficit, s-a dovedit rapid deconectat de realitatea economică. Așa cum observase Codirlasu, contradicția rapidă cu datele macroeconomice a ridicat întrebări fundamentale despre competența guvernului: dacă decidenții politici nu aveau expertiza necesară pentru a crea proiecții realiste sau au dezinformat deliberat Parlamentul,
» Citește continuarea pe pagina autorului