Ademeniți de mirajul candidatului anti-sistem, tot mai mulți dintre viitorii candidați pentru postul de președinte adoptă un limbaj critic la adresa autorităților, cu speranța că astfel vor atrage cât mai multe voturi. Sociologul Remus Ștefureac crede că acest tip de discurs tinde să ascundă mai degrabă lipsa unui program serios, la fel ca în cazul lui Călin Georgescu.
Elena Lasconi s-a declarat singurul candidat anti-sistem FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Succesul neașteptat pe care l-a avut Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, când, dincolo de interferențele Rusiei, a reușit să exploateze nemulțumirile românilor printr-o poziționare radicală anti-sistem, nu a trecut neobservat. Și dacă până acum, la alegerile anterioare, partide ca AUR și USR au pozat în grupări anti-sistem, spiritul de frondă, dublat de un discurs critic la adresa autorităților, devine tot mai mult la modă. Astfel, când mai sunt două luni și jumătate până la alegerile prezidențiale din luna mai, viitorii candidați sunt tot mai tentați să abordeze această tactică.
Conștienți de nemulțumirile crescânde ale populației și de erodarea coaliției aflate la guvernare, viitorii candidați încearcă să se remarce cât mai mult prin critici acide la adresa puterii. Ultimul intrat în cursa pentru Cotroceni,
» Citește continuarea pe pagina autorului
