Oamenii de știință au arătat de-a lungul timpului că există o legătură fascinantă între intestin și creier. Este doar unul dintre multele moduri, cunoscut drept axa intestin-creier, în care corpul și mintea interacționează. Medicii au explicat faptul că această conexiune merge în ambele sensuri: creierul trimite semnale stomacului atunci când ne este foame sau sete, în timp ce intestinul trimite semnale către creier, iar acestea afectează emoțiile și modul în care sunt procesate informațiile.
„Bacteriile din intestinul nostru influențează funcționarea acestuia și pot fie să crească, fie să scadă stările de inflamație, parțial prin efectele asupra nervului vag. Inflamația în sine duce la producerea de substanțe precum citokinele care influențează funcționarea mentală, inclusiv starea de spirit. În plus, bacteriile intestinale produc direct neurotransmițători precum GABA și alte substanțe care sunt psihoactive și care joacă un rol în reglarea răspunsului corpului nostru la stres. Un microbiom intestinal divers și echilibrat nu ajută doar la digestie, ci vă poate face mai rezistenţi la stres. Unele studii arată că persoanele cu bacterii intestinale mai sănătoase tind să aibă un răspuns emoțional mai bun la stres și pot rămâne mai calme în situații dificile”, a explicat dr. Oana Timofte.
Medicul a mai spus că „fluturii în stomac” pe care îi simțim atunci când suntem nervoși, sunt semnale pe care le primim de la o sursă neașteptată: al doilea creier. Ascuns în pereții sistemului digestiv, acest „creier din intestine” revoluționează înțelegerea medicinei cu privire la legăturile dintre digestie, dispoziție, sănătate și chiar modul de a gândi.
Dr. Oana Timofte a mai subliniat că studiile medicale au arătat că tipurile și cantitatea de bacterii din intestin pot afecta chimia creierului, starea de spirit și pot duce la dezvolta anumitor afecțiuni de sănătate mintală precum depresia.
Astfel s-a descoperit că anumite modificări ale bacteriilor din intestin, adică ale microbiotei, sunt asociate cu markeri crescuți ai inflamației care pot contribui la dezvoltarea depresiei.
Medicul a explicat că există o legătură între stres și disbioză, adică un dezechilibru negativ între bacteriile bune și cele rele, care poate duce la creșterea inflamației în organism. Inflamația cronică poate fi legată de anxietate și depresie la unii indivizi.
continuare pe ziaruldeiasi.ro