DIICOT a transmis joi ca este “surprins” si “ingrijorat” de modul in care este transpusa in codul roman de procedura penala directiva europeana privind prezumtia de nevinovatie. Directia, care se ocupa cu combaterea crimei organizate, afirma ca directiva “este deja, in covarsitor de mare masura, implementata in legislatia penala din Romania.”
Potrivit comunicat de presa al institutiei in cazul in care amendamentele vor deveni lege, “activitatea DIICOT, care instrumenteaza circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocata din primul moment post-modificare”.
Procurorii Directiei spun si ca restrangerea posibilitatii organelor de cercetare penala de a accesa baze de date “reflecta o intelegere total gresita a naturii investigatiilor penale si a rolului organelor de ancheta penala. Bazele de date ofera informatii si nu probe.”
Comunictul DIICOT:
“Elaborarea si adoptarea Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedura Penala s-au desfasurat pe parcursul mai multor ani, in cadrul unui proces complex de consultare profesionala si dezbateri la care au participat experti, practicieni, cadre universitare, asociatii profesionale, etc.
Chiar si in aceste conditii de laborioasa si indelungata elaborare a modificarilor la cele doua coduri cadru, esentiale in activitatea de tragere la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecinte semnificative atat pentru subiectii procesuali cat si pentru organele judiciare. Aceste erori au facut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practica judiciara neunitara si impredictibila si consecutiv, un numar important de decizii ale Curtii Constitutionale care au admis exceptiile de neconstitutionalitate a normelor procesuale vizate.
Respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale este un imperativ constitutional si pentru magistratii procurori, deopotriva interesati in alinierea legislatiei nationale la standardele europene in aceasta materie.
Totodata pentru satisfacerea functiei sociale consacrate constitutional, procurorii trebuie sa dispuna in activitatea judiciara, in cadrul careia reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor, de instrumente procesuale si procedurale fara de care aflarea adevarului intr-o cauza penala ar deveni iluzorie.
Neoficial am luat act de un numar semnificativ de amendamente la Codul penal si Codul de procedura penala formulate in contextul procedurilor in desfasurare la Comisia Speciala Comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, care reprezinta, in opinia noastra, reglementari excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directiva si care vor avea ca finalitate o noua amputare a posibilitatilor tactice de investigare a infractiunilor in vederea tragerii la raspundere penala a persoanelor care le-au savarsit.
Consideram, la randul nostru, esentiale respectarea dreptului la aparare si caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a pastra tacerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a cauta probe incriminatoare cat si dezincriminatoare, comunicarea publica realizata de catre organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate in cauzele penale.
Directiva a carei transpunere se urmareste si care stabileste standarde minime cu privire la prezumtia de nevinovatie la nivel comunitar este deja, in covarsitor de mare masura, implementata in legislatia penala din Romania.
Fara a beneficia la acest moment de o forma oficiala care sa consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar constienti de faptul ca in cadrul lucrarilor de azi ale Comisiei, sunt dezbatute si aprobate amendamente importante, ne manifestam intreaga disponibilitate de a participa la consultari pentru elaborarea modificarilor necesare legislatiei penale de natura a consolida atat garantiile prezumtiei de nevinovatie a persoanelor suspecte sau inculpate, garantiile procesului echitabil cat si garantiile necesare pentru apararea ordinii de drept si a intereselor generale ale societatii.
Experienta judiciara a procurorilor din cadrul D.I.I.C.O.T. reprezinta, in opinia noastra, o resursa care nu ar trebui ignorata in procesul de elaborare si adoptare a modificarilor legislatiei penale, in masura in care o atare modificare este facuta cu observarea interesului general al societatii si pentru apararea ordinii de drept. Aceasta cu atat mai mult cu cat in activitatea de combatere a fenomenelor infractionale grave precum traficul de droguri, traficul de fiinte umane, criminalitatea informatica, traficul de migranti, criminalitatea organizata, terorismul si finantarea terorismului, D.I.I.C.O.T. se afla intr-o stransa relatie de cooperare judiciara internationala, in efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept si libertate. Fara instrumentele procesuale necesare D.I.I.C.O.T. nu-si va putea satisface rolul de partener eficient si credibil in cooperarea judiciara internationala in materie.
Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor D.I.I.C.O.T. si cu un impact deosebit de grav il reprezinta solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevazute de art. 97 C.pr.pen.
Trecand peste faptul ca sunt frecvente situatiile in care nu exista experti pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure conditii pentru efectuarea unor expertize, in cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-stiintifica este singurul act de urmarire penala care certifica existenta sau inexistenta substantelor interzise in materialele supuse verificarii. Fara acest mijloc, activitatea D.I.I.C.O.T., care instrumenteaza circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocata din primul moment post-modificare.
Continuarea pe www.hotnews.ro