România se confruntă cu episoade tot mai severe de vijelii și grindină, care produc pagube majore în mai multe regiuni ale țării, însă sistemul național de protecție antigrindină rămâne complet inactiv de ani de zile, din cauza blocajelor administrative și legislative.
Fermierii spun că lipsa intervențiilor duce la pierderi uriașe, mai ales în zonele viticole. În județul Vrancea, o furtună din 11 mai a afectat sute de hectare de viță-de-vie, iar autoritățile locale au raportat distrugeri aproape totale pe suprafețe întinse.
„Vorbeam de aproximativ 400 de hectare afectate, dintre care 250–300 au fost calamitate complet. Când sistemul funcționa, nu vedeam astfel de pagube”, a declarat primarul comunei Vârteșcoiu.
După acest episod, organizațiile din sectorul viticol au transmis memorii către Ministerul Agriculturii, solicitând reluarea urgentă a sistemului, considerat esențial pentru protejarea culturilor din județ, unde agricultura are un rol economic major.
Sistemul național, format din peste 100 de puncte de lansare, a fost suspendat oficial în 2024, după ce au apărut controverse privind eficiența sa. Guvernul a decis oprirea activității și realizarea unui studiu de impact, însă acesta nu a fost nici până acum finanțat.
În lipsa studiului, sistemul nu poate fi repornit, ceea ce a creat un blocaj complet: pentru evaluare este nevoie de funcționare, dar pentru funcționare este nevoie de evaluare.
Deși în 2026 o instanță a anulat ordonanța de suspendare, decizia nu este definitivă și nu a produs efecte practice.
Autoritățile recunosc că reluarea sistemului depinde de noi acte normative, bugete și o strategie actualizată pe termen lung. În acest moment, însă, guvernul interimar nu are atribuțiile necesare pentru a adopta astfel de măsuri.
„Nu putem face reforme structurale în această etapă, putem doar administra situația curentă”, a explicat premierul interimar Ilie Bolojan.
Reprezentanții din agricultură susțin că lipsa intervențiilor active agravează pierderile și afectează un sector vital în anumite județe.
„Sistemul a funcționat și a protejat mii de hectare. Acum vedem consecințele opririi lui”, afirmă lideri ai organizațiilor de profil.
Pentru repornirea completă a sistemului sunt necesare:
Până atunci, infrastructura există, dar rămâne nefolosită.
Chiar dacă sistemul este oprit, autoritatea care îl gestionează continuă să funcționeze administrativ. Din bugetul anual de zeci de milioane de lei, ce…
Citește continuarea pe site-ul BZI