În lunile atât de tulburi ale toamnei complicatului an 1989 vestea morții Mihaelei Runceanu, binecunoscută interpretă de muzică ușoară, a căzut ca un trăsnet.
Mircea MorariuFoto: Arhiva personala
După obiceiurile din acele vremuri, nici cel mai mic comunicat nu a fost publicat în media oficială, însă nu e deloc exclus ca, dincolo de secretomania comunistă, crima să fi fost privită ca o mană cerească de autorități. Zvonurile erau multe, lumea la despica în mii de fire așa că, fie și numai pentru câteva zile, oamenii vorbeau și despre altceva decât despre lipsa alimentelor, a apei calde și căldurii sau despre ceea ce unii sperau că se va întâmpla la Congresul al XIV lea al PCR. Până și știrile auzite seara, pe undele scurte ale Europei Libere, știri referitoare la prăbușirea sistemului comunist, la căderea Zidului Berlinului, la faptul că Gorbaciov și Uniunea Sovietică nu plănuiau să intervină, la izolarea pe scena politică internațională a regimului lui Nicolae Ceaușescu au pălit la auzul crimei.
Aceasta nu înseamnă însă că organele de ordine, procuratura, miliția nu au primit ordine categorice în conformitate cu care un vinovat trebuia găsit cât mai curând posibil.
» Citește continuarea pe pagina autorului