O şcoală de gândire nouă şi gălăgioasă ne spune că votul românilor pentru Georgescu e parte dintr-un val mai amplu, european sau chiar mondial, de reacţie la “globalism”. Popoarele inflamate de trauma Covid ar fi rămas revoltate pe clasa conducătoare şi “elite” în general, iar revolta lor s-a potenţat cu teme precum identitatea locală, anti-imigraţia (tradusă la noi prin xenofobie pură, că imigranţi nu prea avem) şi revanşism istoric.
De asemenea, noroadele s-ar fi săturat de diktatele UE, o nouă Uniune Sovietică ce ne bagă pe gât sexomarxim (indiferent ce o fi el, sună bine la sfertodocţi), făină de greieri şi politici verzi perverse, concepute să ne sărăcească mai ales pe noi ăştia din Est.
Unii influenşări mai articulaţi – dar nu foarte tare – ai acestei şcoli de gândire aruncă în balanţă şi redescoperirea libertarianismului, sub forma cultului personalităţii lui Elon Musk: s-a săturat lumea, domnule, de atâta birocraţie de stat şi reglementare, doreşte libertate de exprimare şi întreprindere.
Dar atenţie, stimaţi militanţi ai slobozeniei, să nu confundaţi libertarianismul cu globalizarea. Primul e halal; al doilea e haram, tabu, termen de ocară, într-o frumoasă contradicţie logică. Cum ar veni, se cere un stat mititel şi slăbuţ ca să nu ne mai asuprească cu reguli şi impozite,
» Citește continuarea pe pagina autorului


