Imediat după invazia rusă din Ucraina Beijingul s-a plasat în expectativă. Vreme de săptămâni după pătrunderea trupelor ruse în Ucraina comunicarea Chinei a fost formalistă și confuză, în condițiile în care diplomații, propagandiștii și înșiși purtătorii de cuvânt ai Ministerului de Externe încercau să ghicească ce opinie avea președintele Xi Jinping cu privire la conflict. Parteneriatul „fără limite” al lui Xi cu președintele rus Vladimir Putin devenea tot mai costisitor în materie de reputație, potrivit unei analize a Foreign Affairs, citat de Rador.
La aproape șase luni de la izbucnirea războiului, al cărui final încă nu se întrevede, Beijingul și-a formulat în mare o poziție. Primele lui temeri, cum că războiul va provoca o creștere semnificativă a cheltuielilor militare europene, nu s-au mai materializat.
Deși China ar prefera ca războiul să se încheie cu o victorie clară a Rusiei, a doua opțiune ar fi ca SUA și Europa să-și epuizeze stocurile de echipamente militare din cauza ajutorului acordat Ucrainei.
Între timp, creșterea prețurilor energiei și a inflației subminează fermitatea guvernelor europene în privința sancțiunilor, semnalându-i Beijingului o potențială erodare a unității transatlantice.
Și chiar dacă în democrațiile avansate imaginea Chinei s-a deteriorat evident la nivelul opiniei publice,
» Citește continuarea pe pagina autorului