Pe data de 29 iulie sărbătorim ziua Imnului. În urmă cu 67 de ani, pe aceeaşi dată, “Deşteaptă-te, române!” era cântat în Parcul Zăvoi din Râmnicul Vâlcea. Imnul Naţional al României are la originea sa poemul patriotic “Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu.
Acesta a fost publicat pentru prima dată în numărul iunie-iulie al suplimentului “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Imnul este considerat simbol naţional, alături de drapel, stemă şi sigiliul statului, iar în cinstea acestei zile în mai multe oraşe din ţară vor fi organizate miercuri, ceremonii dedicate acestui eveniment.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al Doilea Război Mondial. „Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României – „Deșteaptă-te române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848.
Citește și: {loadposition articlescategoryload}