Partidele parlamentare văd diferit problema reformei administrativ-teritoriale, dezbaterile fiind mutate începând cu 2025, însă în anul electoral 2024 ar putea fi făcuți primii pași: comandarea studiilor de impact și a datelor pe care să se poată lucra ulterior.
Respingerea unui banal proiect de lege, în condițiile în care a fost inițiat de un deputat neafiliat și nu a avut până la votul final vreo susținere, a reaprins tema necesității reorganizării administrativ-teritoriale, având în vedere faptul că aproximativ 98% din UAT-uri nu se pot autosusține prin taxele încasate local. Într-o declarație din urmă cu doi ani, fostul ministru al Dezvoltării Cseke Attila susținea că doar 39 din 3.228 de UAT-uri se puteau autosusține.
Proiectul, respins de Camera Deputaților (prim for), care a animat reprezentanții tuturor partidelor, prevedea că o comună ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori, în timp ce un oraș – minimum 10.000 de locuitori, iar județele, reorganizate, să rămână doar 12. Cu ocazia acestor dezbateri, Florin Roman, vicepreședinte al PNL responsabil de administrație, a declarat că în numele formațiunii sale propune constituirea unei comisii parlamentare transpartinice al cărui scop să fie pregătirea unei reforme: „PNL vă propune să desemnați profesioniști din fiecare partid,
» Citește continuarea pe pagina autorului