Tensiunea dintre Rusia şi Turcia, determinată de doborârea unui avion militar SUHOI-24 în apropierea graniţei Siria-Turcia la data de 24 noiembrie, are rădăcini adânci în istorie. Confruntarea s-a manifestat prin războaie purtate în fiecare secol şi soldate cu victorii de o parte sau alta, continuând până la Primul Război Mondial. Direct şi indirect, România a avut de suferit de fiecare dată când cele două puteri şi-au încrucişat armele.
Cronicarii vremii povestesc că Dobrogea, în special, devenise, după începutul secolului al XVIII-lea, „maidanul de încăierare“ între turci şi ruşi. Nu întâmplător, Constanţa este acum singurul oraş din România în care Rusia şi Turcia au ţinut să-şi deschidă consulate. „În secolele XVIII – XIX, războaiele ruso-turce, însoţite de ciumă şi holeră, au creat goluri mari de populaţie.
Astfel se explică faptul că la 1878 Dobrogea era o regiune dintre cele mai slab populate din Europa“, consemna Apostol D. Culea (1882-1949), fiu de ţărani din Ialomiţa, ajuns director al şcolilor din mediul rural la Fundaţiile Culturale Regale.
Profesorul de istorie Dragoş Dragomir, dascăl la Liceul Tehnologic I.C. Brătianu din comuna Nicolae Bălcescu, explică situaţia grea în care au fost prinse Ţările Române în conflictul dintre imperii. „Principatele Moldova şi Ţara Românească au fost transformate în teatru de confruntări militare între imperiile vecine.
Statutul lor suferă modificări de-a lungul timpului. Ţara Românească şi Moldova rămân sub suzeranitate otomană, dar din 1774, Rusia devine protectoare cu dreptul de a interveni în favoarea lor“, spune profesorul de istorie.
Citește articolul integral pe Adevarul.ro
Citește și: {loadposition articlescategoryload}
