Se vorbește, inclusiv de către lideri europeni, despre trecerea către regim de “economie de război”, pierderea dividendului păcii. Aceasta se vede deja în creștere de cheltuieli de apărare în țări europene după invazia Rusiei în Ucraina; ultime date NATO (pentru anul 2023) sunt elocvente: 23 de țări au depășit 2% din PIB, între care Polonia a făcut un salt la 3,9% din PIB, iar Țările Baltice ajungând la între 2,4 și 2,8% din PIB. Media pentru statele NATO a depășit pentru prima dată 2% din PIB. România este la jumătatea ierarhiei, cu cca. 1,6% din PIB cheltuieli de apărare în 2023, în timp ce țări precum Belgia, Spania au puțin peste 1% din PIB. În UE se încearcă adaptarea bugetului comun la nevoi de apărare și de descurajare a unor adversari militari.
Într-o accepție extinsă, cheltuielile de apărare pot include pe cele dedicate combaterii terorismului, a atacurilor cibernetice, de protecție internă a populației, cele legate de activitatea de intelligence, cercetări științifice cu menire militară.
Un nou “război rece”
Discuția despre un nou “război rece” și o nouă cursă a înarmărilor nu mai este o ipoteză de lucru; este realitate în dinamică, ce privește economiile și societățile europene.
» Citește continuarea pe pagina autorului