NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Sănătate

Medicamentele pentru febră şi dureri: cum ne protejăm de efectele secundare?

Cele mai utilizate medicamente pentru răceli sunt paracetamolul şi antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS), din această grupă, ibuprofenul şi aspirina fiind cele mai frecvent administrate. Alături de beneficii, acestea au şi efecte secundare, cele mai frecvente fiind afecţiunile digestive: gastrite, ulcere, hemoragii digestive superioare. La acestea se pot adăuga însă şi afectarea hepatică, efecte secundare renale sau gravarea crizelor astmatice la pacienţii cu astm bronşic. De ce apar aceste probleme, cum pot fi prevenite efectele secundare şi ce trebuie să facem când apar, explică în articolul următor conf. dr. Camelia Cojocariu, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie, Spitalul “Sf. Spiridon” Iaşi.

Medicamentele cu efect antalgic şi antiinflamator (aspirina, antiinflamatoarele nonsteroidiene) sunt cele mai utilizate medicamente pe plan mondial. În sezonul rece apelăm foarte frecvent la aceste medicamente, chiar dacă uneori nu este absolut necesar, şi nu de puţine ori dozele si combinaţiile administrate sunt greşite.

“Cele mai utilizate medicamente pentru răceli sunt paracetamolul şi antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS), din această grupă ibuprofenul şi aspirina fiind cele mai frecvent administrate. Utilizarea acestor medicamente la scară foarte mare se datorează pe de o parte faptului că se pot elibera fără prescripţie medicală şi, în al doilea rând, deoarece graţie internetului cei mai mulţi suntem medici şi ne tratăm după diverse sfaturi mai mult sau mai puţin avizate. Antiinflamatoarele au ajuns un panaceu, bune pentru tratarea oricărei dureri (indiferent de cauză) şi răceli”, subliniază conf. dr. Camelia Cojocariu, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie, Spitalul “Sf. Spiridon” Iaşi.

Citiţi cu atenţie prospectul pentru a afla ce conţin medicamentele pentru răceală

Pe piaţă sunt o multitudine de preparate care conţin însă aceeaşi subtanţă activă: paracetamolul se găseşte în Coldrex, Humex, Parasinus, Tylenol, etc; ibuprofenul îl găsim în Nurofen, Modafen, Advil etc.

“Una dintre marile greşeli care se face atunci când se administrează aceste medicamente fără sfaturi medicale sau fără a fi atenţi la compoziţiile lor este administrarea de preparate cu aceeaşi substanţă sau de substanţe cu acelaşi efect şi depăşirea dozelor care fac medicamentul sigur, sau cel puţin cu riscuri minime de efecte adverse”, punctează conf. dr. Camelia Cojocariu.

De exemplu, o persoană ia un anumit medicament pentru răceală şi grip (Coldrex, Humex, Parasinus, Tylenol) şi mai ia în plus şi câteva tablete de Paracetamol. Deoarece toate medicamentele enumerate în paranteza de mai sus conţin Paracetamol, vorbim deja de depşírea dozelor sigure recomandate.

Paracetamolul nu ar trebui administrat dacă nu avem febră!

“Paracetamolul este probabil prima pastilă la care apelăm în caz de răceală, dar puţini ştiu că acesta nu ar trebui administrat dacă nu avem febră (paracetamolul are doar efect antalgic şi antipiretic – combate durerea şi febra, nu are şi efect antiinflamator). Şi mai puţini ştiu că depăşirea dozei de paracetamol poate avea la unele persoane efecte secundare extrem de grave. Pentru paracetamol doza zilnică nu trebuie să depăşească 2,5 grame timp de câteva zile. La copiii între 6 şi 12 ani doza maximă admisă este de 500 de miligrame/zi”, arată conf. dr. Camelia Cojocariu.

“Dintre efectele secundare ale antiinflamatoarelor, manifestările gastrointestinale sunt cele mai frecvente: dureri epigastrice/în capul pieptului, gastrite, ulcere gastrice sau duodenale, hemoragii digestive superioare. Nu trebuie omis faptul că acestea nu sunt însă singurele efecte adverse; unii pacienţi pot avea modificări ale probelor hepatice (dacă pacienţii îşi fac analize la scurt timp de la tratarea unei răceli unii vor avea surpriza să constate creşterea transaminazelor). Deasemenea, la pacienţii cu astm bronşic se pot înrăutăţi crizele astmatice, uneori pot apare efecte secundare renale —- cu apariţia edemelor şi creşterea valorilor tensiunii arteriale”, explică conf. dr. Camelia Cojocariu.

Un pacient cu ulcer hemoragic în istoric, are un risc important pentru complicarea unui ulcer la o nouă adminstrare de antiinflamatoare!

Teoretic, orice persoană care utilizează antiinflamatoare are risc de efecte secundare gastroentestinale sau de altă natură.

„Riscul de efecte secundare digestive este mai mare la persoanele care au avut în trecut afecţiuni digestive (gastrite, ulcere, etc), la cele vârstnice, la persoanele care au alte tratamente cronice care au şi ele risc de complicaţii digestive (antiagregante, anticoagulante, corticosteroizi, etc), dozele crescute de antiinflamatorii precum şi asocierea mai multor antiinflamatorii (chiar dozele mici de aspirină indicate pentru efectul cardioprotector asociate cu alte medicamente pentru tratarea răcelilor pot avea efecte secundare serioase). Trebuie ştiut că şi aspirina (care este luată pentru orice răceală) forma tamponată nu evită riscul de hemoragie digestivă. Un pacient care a avut odată un ulcer hemoragic, are un risc important pentru complicarea unui ulcer la o nouă adminstrare de antiinflamatoare”, subliniază conf. dr. Camelia Cojocariu.

Hemoragii digestive de la medicamentele pentru răceală şi dureri

Administrarea mai frecventă de paracetamol, aspirină sau alte antiinflamatoare pentru diverse răceli explică şi frecvenţa crescută a hemoragiilor digestive în sezonul rece.

„Utilizarea cronică de antiinflamatoare nonsteroidiene este răspunzătoare de aproape jumătate din cazurile de hemoragie digestivă non variceală. Trebuie să subliniez faptul că jumătate din persoanele peste 65 de ani folosesc un antiinflamator nonsteroidian măcar o dată pe săptămână, procent care creşte cu vârsta. Mulţi dintre aceşti pacienţi sunt în tratament cronic cu antiinflamatorii şi fiecare medicament luat în plus pentru o răceală creşte riscul de efecte secundare digestive. Cu siguranţă riscul de complicaţii digestive creşte cu doza de medicamente administrată dar, este adevărat, că unele persoane (chiar tinere…) pot avea hemoragie digestivă după o banală tabletă de aspirină. Pentru reducerea riscului de efecte secundare este important ca pacienţii să respecte prospectul medicamentului, sfatul medicului referitoare la doza ce poate fi administrată şi la modul de administrare”, arată conf. dr. Camelia Cojocariu.

Cum ne putem proteja?

“Cum am spus mai sus este importantă respectarea dozelor şi a modului de administrare a medicamentelor. Niciun antiinflamator nu se ia pe stomacul gol şi trebuie luat cu lichide în cantitate suficientă. Uneori medicamentele se administrează seara, în pat (cu atât mai mult cu cât un pacient răcit stă mai mult culcat), cu o cantitate mică de lichid. în aceste cazuri, la unele antiinflamatorii există riscul ca tableta să rămână în esofag şi să determine un ulcer esofagian în următoarele zile, extrem de dureros. Precauţiile la administrarea antiinflamatoarelor sunt mai mari la persoanele care au avut în istoric afecţiuni digestive. Chiar şi la aceşti pacienţi antiinflamatoarele pot fi administrate dar în asociere obligatorie cu un inhibitor de pompă de protoni (IPP – medicamentele utilizate pentru tratamentul ulcerelor). De altfel toţi pacienţii cu afecţiuni digestive determinate de hiperaciditate sunt sfătuiţi la externare sau la consultaţiile în ambulator ca atunci când vor avea indicaţie de administrare a unui antiinflamator să o facă doar în asociere cu un IPP (de regulă cel utilizat pentru tratarea primei afecţiuni digestive, cunoscut de pacient)”, adaugă conf. dr. camellia Cojocariu.

Hemoragia digestivă superioară: pacientul trebuie să se prezinte de urgenţă la spital!

“Chiar dacă efectele secundare gastrointestinale pot fi numeroase, cele mai multe dintre ele se remit după administrarea corectă a medicamentelor. în cazul apariţiei unui discomfort epigastric, a senzaţiei de foame dureroasă, pacienţii se pot prezenta la medicul de familie, iar administrarea unui IPP (inhibitor de pompă de protoni, medicamentele utilizate pentru tratamentul ulcerelor), ar trebui să rezolve simptomatologia. Sunt cazuri însă în care pacienţii trebuie să se prezinte de urgenţă la spital: durere epigastrică intensă (mai ales dacă nu a cedat la IPP) sau apariţia hemoragiei digestive superioare. Hemoragia digestivă superioară este o urgenţă majoră, care poate pune în pericol viaţa bolnavului, cu un tablou clinic care uneori poate fi dramatic”, subliniază conf. dr. Camelia Cojocariu.

continuare pe www.ziaruldeiasi.ro

Advertisements
Loading...

Related posts

MAE lansează o atenţionare de călătorie. Guvernul italian a decretat starea de urgenţă

Redacția

CRIZĂ în farmacii! Nu se mai găsesc unele medicamente ieftine des folosite de pacienți

Redacția

Sumele primite lunar, în 2018, de cele două spitale din Pașcani,de la Casa de Asigurări de Sănătate

Redacția
Încarcă...