Parlamentul a votat, pe 29 iunie, proiectul de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Forma care a trecut de Camera Deputaţilor a fost criticată în spaţiul public, în special de ONG-uri, pe motiv că ar descuraja semnalarea actelor de corupţie şi că ar limita de fapt drepturile avertizorilor.
Camera a eliminat posibilitatea raportării anonime şi a introdus condiţia de a divulga public informaţii doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern şi extern, deşi directiva europeană nu prevedea aceste lucruri.
Mai exact, în ceea ce priveşte anonimatul, directiva preciza că nu „afectează dreptul statelor membre de a decide dacă entităţile (…) sunt obligate să accepte raportări anonime”, însă forma care a trecut de Senat iniţial prevedea că acele raportări care nu cuprind numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public vor fi examinate şi se vor soluţiona în măsura în care conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii. În schimb, forma adoptată de Cameră arată că „raportarea va cuprinde în mod obligatoriu nume, pronume, date de contact şi semnătura avertizorului în interes public”.
Camera a eliminat principiul bunei-credinţe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării,
» Citește continuarea pe pagina autorului