NewsPascani.com Pașcani, Târgu Frumos, Iași
Administrație

În judeţul Iaşi, gunoiul de la ţară aşteaptă să fie ridicat de maşina de bani de la Bruxelles

Problema colectării deşeurilor în mediul rural din judeţul Iaşi seamănă cu aceea a recoltării grâului pe vremea lui Ceauşescu: în actele oficiale ale autorităţilor, toate comunele beneficiază de serviciile operatorilor de salubritate, cifrele care indică progresele sunt spectaculoase, iar gropile unde se arunca în mod tradiţional gunoiul de către comunităţi au fost închise.

 

Foarte multe dintre aceste cifre sunt contrazise de realitate: în unele comune nu există un contract cu un operator, iar în altele acesta ridică gunoiul doar din anumite sate. Mentalitatea, bâlbâiala administraţiilor locale, lipsa de reacţie a Gărzii de Mediu şi a resurselor financiare au ca efect faptul că, de foarte multe ori, la ţară gunoiul continuă să fie îngropat, ars în bătătură sau aruncat la o groapă din afara comunei. Un proiect modern, care putea aduce o rezolvare pentru aceste probleme, a fost întârziat cu cel puţin şapte ani, mai ales din cauza incompetenţei autorităţilor, dar şi a crizei economice.

  

Cifrele se bat cap în cap

Locuitorii judeţului Iaşi sunt cei mai mari producători de deşeuri menajere din Regiunea Nord Est – 132.000 tone în 2011, conform Raportului Anual privind Starea Factorilor de Mediu în judeţ. Fiecare sătean a produs în acelaşi an circa 152 kg de deşeuri, cantitatea totală colectată din mediul rural de către operatorii de salubritate fiind de aproape 53.000 de tone. Cum acelaşi raport întocmit de Agenţia pentru Protecţia Mediului estima că în 2011 doar 78,83% dintre locuitorii din mediul rural erau deserviţi de astfel de operatori, înseamnă că 14.500 tone de gunoi menajer au rămas neridicate. Cam cât un vapor lung de 140 de metri, care poluează intens, dezmembrat prin tot judeţul.

Cei de la Mediu sunt cât de cât oneşti. Astfel, faţă de Agenţie, care menţiona pentru 2010 faptul că 79,75% dintre locuitorii din mediul rural beneficiau de servicii de salubritate, Consiliul Judeţean preciza cifra absolută într-un „Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului”. Ambele cifre pot fi puse la îndoială printr-o verificare pe teren.

Nimic nu-i mai bun ca tradiţionala groapă

Săteanul Valeriu Aionesei, din satul Frumuşica, comuna Mădârjac enumeră containerele de gunoi ca steagurile lui Pristanda: două în satul Bojila, două în Frumuşica şi patru în Mădârjac. „Nu prea duc oamenii gunoiul acolo. Majoritatea îl duc cu căruţele la o groapă de lângă comună căruia îi zicem «La Baltagari». Alţii îi dau foc, iar alţii îl îngroapă”, explică Aionesei. Emiliea Baciu din satul Pietriş, comuna Dolheşti spune că „Avem mai multe gropi şi lumea duce gunoiul acolo. Au fost nişte containere, dar s-au blocat capacele şi le-au luat înapoi”. Primarul comunei, Petru Butnariu, recunoaşte că majoritatea sătenilor îngroapă gunoiul, deşi există un contract cu un operator din Iaşi. Tot cu Salubris are contract şi comunitatea din Tomeşti, dar primarul Ştefan Timofte menţionează că maşinile operatorului ajung doar la 50% dintre locuinţe, cele care au acceptat să plătească o taxă. „Restul face cu gunoiul ce face toată ţara: îl arde, iar cel alimentar îl dă la porc, la câine”, spune Timofte.

În 2009, autorităţile ieşene anunţau că toate cele 420 de gropi „neconforme” (văgăunile de la marginea satelor) fuseseră închise. „Există posibilitatea să mai existe o parte şi acum, dar asta trebuie verificat de către Garda de Mediu”, admite Galea Temneanu, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi.

În cursul semestrului al II-lea al anului 2009 şi în cursul anului 2010, Garda de Mediu a controlat dacă se respecta prevederea legală referitoare la sistarea/închiderea spaţiilor de depozitare din zona rurală în toate comunele judeţului, fiind aplicate de 32 de sancţiuni în valoare de 166.500 lei. În principal, s-a descoperit nesupravegherea amplasamentelor în vederea evitării aruncării de deşeuri.

Contract pentru cumătru

Procentul de 100% invocat de Consiliul Judeţean este subminat şi de situaţia din comuna Moţca, unde nu există un contract de salubritate de mai mulţi ani. Precedentul a fost reziliat în urma unui control al Camerei de Conturi. Avea mai multe nereguli, printre care faptul că era încheiat între primar şi o firmă a cumătrului său, care, pe deasupra, era şi consilier local. Primarul Serioja Hobincă recunoaşte că, în prezent, şi în comuna sa oamenii dau foc sau îngroapă gunoiul. „Mai sunt şi locuri din afara comunei unde este dus cu căruţa. Ce să le fac? Unuia i-am dat trei amenzi, de 9.000 de lei şi tot duce”, se plânge Hobincă.

Cine plăteşte? Oricine, dar nu românul

Modul de plată către firmele care colectează deşeurile reprezintă un lucru care-i descumpăneşte pe unii primari. În unele comune, banii sunt plătiţi din bugetul local, urmând a fi recuperaţi dintr-o taxă de salubritate cerută fiecărui locuitor/familie lunar/anual. „Ce taxă să le mai percepem noi, când rata de încasare a impozitelor este de 35-40%?”, întreabă primarul de la Tomeşti, Ştefan Timofte. În alte localităţi, operatorul încheie direct contractul cu beneficiarul. „Prefer varianta a doua, nu am acuma de unde să mai trimit oamenii din Primărie să încaseze banii din uşă în uşă”, spune primarul de la Moţca.

„Primarii încep să conştientizeze importanţa acestei probleme şi îşi dau silinţa să o rezolve, dar e greu în condiţiile în care oamenii au dus gunoiul cu căruţa zeci de ani. Sătenii refuză să plătească, nu sunt conştienţi de impactul asupra mediului”, afirmă Galea Temneanu. În 2012, Garda de Mediu a aplicat autorităţilor publice locale din zona rurală un număr de 10 sancţiuni în valoare totală de 72.500 lei pentru nerespectarea obligaţiilor privind regimul deşeurilor.

Pe de altă parte, principala problemă identificată în urma unei discuţii din septembrie 2012 dintre reprezentanţii Asociaţiei „Mai bine”, care a implementat un proiect legat de deşeuri, şi cei de la Garda de Mediu Iaşi a fost politizarea instituţiilor publice, respectiv angajarea în funcţiile de conducere ale instituţiilor publice pe baza apartenenţei politice, în defavoarea competenţelor. „În strânsă legătura cu politizarea instituţiilor statutului este şi aplicarea necorespunzătoare a amenzilor (conducerea GM nu amendează instituţii precum poliţia sau primăria întrucât au aceeaşi culoare politică)”, se arată în minuta acestei întâlniri. La Iaşi, actualul prim-comisar al Gărzii de Mediu, Cătălin Beleca, a fost numit în funcţie în urmă cu câteva luni, fiind sprijinit de PNL. Anterior, Beleca a fost director la o firmă care deţine o sală de fitness.

Soluţia, terfelită în cel mai pur stil românesc

Rezolvarea multora dintre problemele deşeurilor din mediul rural ieşean ar putea veni de la un depozit ecologic al cărui proiect a fost demarat în toamna lui 2004, de către Primăria Iaşi. Oficialităţile au demarat construirea unui astfel de depozit în apropierea gropii de gunoi care funcţiona în comuna Tomeşti din 1968. Deschiderea acestuia şi închiderea vechii gropi costau 25 de milioane de euro, 75% provenind din fonduri europene preaderare – ISPA. Faptul că Primăria Iaşi a întocmit proiectul fără a obţine acordul sătenilor din Tomeşti, precum şi nemulţumirile acestora legate de zecile de ani în care au fost deranjaţi de mirosul înţepător a dus la o răscoală în comună, terminată prin mutarea proiectului în altă localitate, Ţuţora. „Cei de la Primăria Iaşi n-au avut creier. Depozitul era la 300 de metri de şcoală”, afirmă primarul din Tomeşti. Finanţarea europeană a fost pierdută, banii pentru începerea lucrărilor fiind asiguraţi apoi de Ministerul Mediului. Demarat în octombrie 2008, depozitul avea ca termen de execuţie 24 de luni, dar criza a sistat virarea banilor de la buget, fiind construit doar o parte din proiect. Totul a îngheţat, până în 2011, când actele s-au mutat la Consiliul Judeţean, care a întocmit un nou proiect finanţat din fonduri europene. A urmat o nouă tergiversare, din cauza faptului că, pe drumul spre Bruxelles, documentul a stat blocat la Ministerul Mediului: se afla în mijlocul unei dispute între doi funcţionari. „În prezent, proiectul este la Bruxelles şi aşteptăm un răspuns în primăvară”, spune Laura Păstrăvanu, managerul proiectului cu o valoare de 69,35 milioane de euro. Data de inaugurare este august 2015 şi presupune un sistem coerent de colectare, împărţirea de pubele pentru gospodăriile rurale şi o licitaţie care să asigure colectarea deşeurilor din toate comunele judeţului.

Chiar dacă depozitul ecologic de la Ţuţora va fi inaugurat la timp, parfumat şi strălucitor, lupta cu gunoiul nu va fi câştigată: la nivel european, tendinţa în sistemul de colectare a deşeurilor presupune descurajarea folosirii unor asemenea gropi, în favoarea sistemului „pay as you throw” – plăteşti cât arunci, precum şi a educării producătorilor şi consumatorilor. O provocare pentru locuitorii din mediul rural, dar şi urban, nu numai din Iaşi, ci şi din toată România.

Ce spun ecologii

„Nu încape îndoială că sistemul de colectare din mediul rural este unul defectuos. Serviciile de salubritate nu deservesc toată populaţia, lipsesc fondurile şi infrastructura adecvată pentru colectarea selectivă. Încă mai sunt autorităţi care nu cunosc legislaţia în vigoare privind gestionarea deşeurilor şi nu există spaţii de depozitare”, susţine Alexandrina Dinga, de la Asociaţia „Mai bine” din Iaşi . Ecologul declară că, deşi „abaterile sunt numeroase, Comisariarul Gărzii de Mediu aplică un număr foarte mic de amenzi (instituţii de control politizate, număr redus de comisari). Încă mai sunt sate în care cetăţenii aruncă deşeurile pe malurile sau chiar în râurile din apropiere, la marginea pădurilor sau pe pajişti. Dacă deşeurile nu mai sunt văzute în proximitatea casei, se consideră că problema e rezolvată”.

sursa topiasi.ro

Citește și: {loadposition articlescategoryload}

 

Advertisements

Related posts

Sancţiuni drastice pentru administraţiile de bloc care nu deţin sau nu menţin cartea tehnică a clădirii. Voi o aveţi?

Redacția

Primarul municipiului Pașcani despre promisiunile ministrului transporturilor de a face autostrăzi în zonă: ”Mă bucur că Pașcaniul nu a fost ocolit. Acest lucru va duce la o deschidere a municipiului nostru spre investitori ”

Răzvan Grecu

Toate drumurile naționale din Moldova, deschise circulației

Redacția

Lasă un comentariu

* Comentând aici sunteți de acord cu stocare datelor dumneavoastră pe acest site