Dumitru Chisalita, Presedintele Asociatiei Energia Inteligenta, Foto: Asociatia Energia Inteligenta
Tranziția energetică vine cu restricții (limitarea utilizării lemnului ca și combustibil) și obligații (impunerea taxei pe emisii de CO2) la nivelul gospodăriilor, cu necesitatea realizării unor investiții importante și cu creșteri de prețuri la energie (un raport al Băncii Mondiale arată că România trebuie să investească 345 miliarde de USD pentru tranziția energetică, care vor fi amortizate prin creșteri de preț).
Discrepanța tot mai mare între câștigurile salariale din zona urbană – rurală (câștigurile în mediu urban au fost de 1,5 ori mai mari decât în mediul rural în 2023 față de câștigurile în mediu urban au fost de 1,4 ori mai mari decât în mediul rural în 2022, conform INS), fac ca persoanele din mediul urban să treacă mai ușor peste această tranziție, în condițiile în care multor persoane din mediul rural să le fie imposibil să facă față tranziției energetice.
Mediul rural românesc este, în general, dominat de o administrație inferioară ca entuziasm și pregătire față de mediul urban, o zonă în care risipa energetică este una foarte ridicată (majoritatea imobilelor fiind în clasele E, F, și G – adică consumând dublu față de o locuință din mediul urban),
» Citește continuarea pe pagina autorului