Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie bazată pe o petiţie depusă de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Totodată, rezoluţia cere Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen din ianuarie 2023 și să găsească mecanisme de compensare. Europarlamentarul Corina Crețu susține că este bucuroasă că rezoluția a venit urmare unei inițiative civice românești.
Fostul comisar european a mai precizat că decontul anilor de neaderare la Schengen este unul enorm pentru România, atât din punct de vedere financiar, cât și în ceea ce privește pagubele de mediu.
Statuarea juridică a caracterului discriminatoriu și anti-european a veto-ului dat de Austria reprezintă elemente noi, introduse în Rezoluția PE, putând ca astfel să fie luate măsuri legale.
Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, inițiatorul proiectului de rezoluție din Parlamentul European privind aderarea la Schengen.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă circulație, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein).
„Măsurile de control la frontierele interne duc la o creștere a costurilor pentru mărfuri”
„De asemenea,
» Citește continuarea pe pagina autorului